Un studiu publicat în revista Neurology arată că persoanele trecute de vârsta a doua care dorm mai mult de opt ore pe zi prezintă un risc crescut de infarct.

Somnul insuficient ne afectează emoțional și ne împiedică să dăm randament. Totuși, insomnia nu este asociată cu rate mai mari de deces prematur, potrivit unui studiu efectuat pe mai mult de un milion de oameni cu vârstele cuprinse între 30 și 102 ani. Cei care au realizat studiul pentru Neurology confirmă această concluzie, scrie playtech.ro.

Aceștia au chestionat 10.000 de oameni între 42 și 81 de ani în legătură cu media orelor de somn. Cercetarea s-a extins pe durata a patru ani, iar participanții au răspuns acelorași întrebări de două ori anual. De asemenea, au fost monitorizați nouă ani și jumătate pentru eventualitatea unui atac de cord.

Cercetătorii au descoperit că cei care obișnuiesc să doarmă mai mult de opt ore pe zi prezintă un risc de infarct cu 45% mai mare. Nici măcar calitatea somnului nu a avut un impact pozitiv. Pe de altă parte, cei care dorm mai puțin de șase ore au prezentat un risc cu 19% mai mare de infarct.

Așadar, contează cât de mult dormi, nu cât de bine. De asemenea, oamenii de știință au descoperit că anumite probleme, cum ar fi sindromul de apnee obstructivă, ar putea avea un rol important.

Apneea este o întrerupere temporară a respiraţiei. Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult. Apneea obstructivă este cauzată de ocluzii ale căilor aeriene superioare. Apneea apare când musculatura gâtului şi a limbii se relaxează în timpul somnului şi blochează parţial căile aeriene.

Factorii de risc pot fi obezitatea, polipii şi amigdalele mărite. Dacă într-un interval de o oră pacientul are cel puţin zece întreruperi ale respiraţiei, fiecare cu durata de minimum 10 secunde fiecare, cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficientă.

În această situaţie, concentraţia de bioxid de carbon din sânge creşte şi apar variaţii ale ritmului cardiac. Scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială ("microtrezire"), însoţită de un sforăit puternic şi o inspiraţie bruscă.

Aceste "microtreziri" rămân neobservate de către pacient, dar produc o superficializare a somnului. Acest somn superficial duce la refacerea insuficientă a organismului în timpul nopţii şi la somnolenţă şi oboseală în timpul zilei.

Pacienţii care suferă de apnee în somn se simt adesea extrem de obosiţi şi somnolenţi în timpul zilei iar capacitatea lor de concentrare şi performanţa diurnă suferă drastic. Pe termen lung, desaturaţiile repetate dăunează grav organelor vitale. Apneea în somn netratată duce la complicaţii ca tensiune arterială, afecţiuni cardiace sau atac cerebral.

Așadar, autorii studiului sugerează că o medie de șapte ore de somn ar fi mai mult decât suficientă. Așadar, somnoroșii care își petrec o bună parte din zi lenevind ar putea să își schimbe obiceiurile și să devină mai activi, pentru binele sistemului circulator.