Sute de protestatari au pătruns în Parlamentul Republicii Moldova, miercuri 20 ianuarie, la scurt timp după ce deputații au aprobat numirea unui nou prim-ministru, în fruntea unui Guvern pro-european.

Agenția de știri Reuters relatează că oameni din mulțime, care au cerut alegeri anticipate, s-au încăierat cu poliția, ceea ce a dus la leziuni şi arestări.

PROTESTE LA PARLAMENT! Numărul victimelor înregistrate

Demonstrația amintește de așa-zisele "revoluții colorate" care s-au petrecut în urmă cu 10 de ani şi au fost organizate de partide de opoziție pro-ruse, cum ar fi în prezent Partidul Nostru al oligarhului Renato Usatîi, notează EuObserver.

Sondajele de opinie recente indică că, în cazul în care ar avea loc alegeri, opoziția ar veni la putere, punând la îndoială integrarea Republicii Moldova în UE.

Ministerul de Externe al UE a cerut ca toate părţile să apeleze la calm şi reţinere.

"Încurajăm toate părțile interesate din țară să se angajeze într-un dialog și să găsească, împreună, o cale de urmat pentru Republica Moldova", s-a precizat într-un comunicat emis de instituţia europeană.

La protestele de ieri au participat aproximativ 3.000 de oameni. Euobserver notează că la manifestaţie au venit mult mai puţini oameni decât au venit în luna septembrie a anului trecut, acolo unde s-a adunt 3% din populaţie sau circa 100.000 de oameni.

Neliniștea vine după ce un scandal financiar-bancar s-a făcut răsunător în anul 2014. Atunci s-a aflat că au dispărut aproximativ 1,5 miliarde de dolari din trei bănci ale celei mai sărace ţări din Europa.

Noul prim-ministru, Pavel Filip, în vârstă de 49 de ani, fost director la o fabrică de dulciuri și fost ministru al Comunicațiilor, membru al Partidului Democrat, a câștigat 57 din 101 voturi pentru ca Guvernul său să fie învestit.

MOLDOVA ARE GUVERN. Parlamentul a dat vot de încredere Cabinetului de miniştri condus de Pavel Filip

"Oamenii din Republica Moldova nu au nevoie de un Guvern care spune lucruri plăcute, dar de un Guvern care le rezolvă problemele", a spus el, după rezultatul.

În acelaşi timp, membrii Partidului Socialiştilor, au huiduit şi au scandat "Alegeri anticipate!" în timpul procedurii din Parlament.

Înainte ca Pavel Filip să fie învestit în funcţie, pentru a forma un Guvern au fost desemnaţi alţi doi candidaţi: omul de afaceri Vlad Plahotniuc şi secretarul general al aparatului preşedintelui, Ion Păduraru. În cazul în care Guvernul Filip nu ar fi fost votat, preşedintele ar fi fost obligat să dizolve Parlamentul şi să anunţe alegeri anticipate. În prezent, Pavel Filip este al treilea prim-ministru al ţării în mai puţin de un an.

Predecesorul său, Valeriu Streleț, a fost demis după ce parlamentarii i-au acordat vot de neîncredere în luna octombrie anul trecut. Predecesorul lui Streleț, Chiril Gaburici, a demisionat în luna iunie, pe fondul acuzațiilor care i s-au adus, după ce s-au găsit nereguli în diplomele sale școlare.

Un alt fost prim-ministru, Vlad Filat, a fost arestat anul trecut fiind acuzat de luare de mită.

Moldova, ca şi Ucraina, a semnat un Acord de liber schimb cu UE. Totodată, cetăţenii Republicii Moldova au beneficiat de un regim de călătorie fără vize, după ce comunitatea vestică a văzut această ţară ca fiind un lider în Parteneriatului Estic, conceput pentru a construi relații mai strânse cu fostele state sovietice.

Parte a țării, Transnistria, s-a desprins într-un război civil în anii 1990 și până în prezent găzduiește o armată rusă şi tone de muniţii. Regiunea din stânga Nistrului este una strategică, pentru că în cazul în care Rusia ar ocupa partea de sud a Ucrainei, şi-ar anexa Transnistria şi ar lăsa Ucraina fără acces la Marea Neagră.

Diplomaţii UE spun că astfel de manifestaţii pro-ruse sunt similare celor care s-au petrecut cândva în Muntenegru, acolo unde protestatarii, sub pretextul unor lozinci anti-corupţie, au cerut liderului ţării care era pro-NATO, să plece.