Europa a înregistrat temperaturi-record în anul 2020, regiunile arctice din Siberia confruntându-se cu un an excepţional, cu temperaturi cu 4 grade Celsius peste valorile medii, a anunţat joi serviciul european pentru monitorizarea schimbărilor climatice Copernicus.

Însă 2020 a fost cel mai călduros an înregistrat în Europa, unde temperatura medie a depăşit cu 0,4 grade Celsius temperatura medie a următorilor cinci ani cei mai călduroşi (toţi consemnaţi în ultimul deceniu), a indicat raportul asupra ''stării climei în Europa'' al Copernicus, citat de Agerpres.

Încălzirea a fost evidentă îndeosebi în sezonul hibernal, cu 1,4 grade Celsius în plus faţă de recordul anterior şi cu 3,4 grade Celsius peste media din timpul iernilor din perioada 1981-2010.

Zona arctică, în ansamblul său, a cunoscut al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată, cu 2,2 grade Celsius peste media din perioada 1981-2020.

Drept urmare, stratul de gheaţă din zona arctică a fost redus la cele mai joase niveluri măsurate vreodată.

Un record absolut de căldură dincolo de cercul polar arctic a fost înregistrat în iunie, cu o valoare de temperatură de 38 de grade Celsius consemnată în localitatea rusă Verhoiansk din Siberia Orientală. Această regiune s-a confruntat cu aşa-numitele incendii de vegetaţie ''zombi'', care supravieţuiesc de la un al la altul, şi cu ierni mai blânde, marcate de cantităţi mai reduse de precipitaţii.

Niveluri-record de CO2

''A fost de departe cel mai călduros an din Siberia Arctică, (...) un an spectaculos'', a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă Freja Vamborg, autoare principală a raportului.

În alte zone de pe continentul european, valurile estivale de caniculă au fost mai puţin intense şi mai lungi decât în ultimii ani. Toamna, însă, a fost diferită, deosebit de umedă şi marcată de un eveniment meteorologic excepţional, furtuna Alex. La începutul lunii octombrie, aceasta a lovit Marea Britanie şi sudul Alpilor, devastând, spre exemplu, în Franţa, mai multe văi din jurul oraşului Nisa şi lăsând în urmă zece morţi şi opt dispăruţi.

Concentraţiile gazelor cu efect de seră din atmosferă, în special dioxid de carbon (CO2) şi metan, au crescut la rândul lor cu 0,6%, respectiv 0,8% pe parcursul anului, atingând cele mai ridicate niveluri înregistrate de la începutul măsurării acestora, prin satelit, în 2003.

Rezultatele acestui raport anual, al patrulea realizat de Copernicus, pun în pericol obiectivele incluse în Acordul de la Paris din 2015, care vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru limitarea încălzirii globale la plus 2 grade Celsius sau chiar plus 1,5 grade Celsius în comparaţie cu valorile din perioada preindustrială. Pentru a atinge obiectivul ideal, emisiile de CO2 ar trebui reduse cu 7,6% pe an, în fiecare an între 2020 şi 2030.

''Peste trei, cinci sau zece ani, tendinţa este fără echivoc'', a declarat pentru AFP Jean-Noël Thepaut, directorul Copernicus. ''Aceasta este imaginea de ansamblu şi este nevoie de acţiuni urgente'', a adăugat el.

''Fie că este vorba de temperatură, la nivel mondial, ultimii 10-15 ani au demonstrat o accelerare, acelaşi lucru fiind valabil şi pentru nivelul oceanelor'', a cărui creştere ar putea pune în pericol zeci de milioane de persoane în întreaga lume.

''Este mai puţin clar pentru alţi indicatori, însă toate tendinţele merg într-o direcţie greşită", a avertizat Jean-Noël Thepaut.