Ziua limbii române se sărbătorește în Republica Moldova începând cu 31 august 1989. Pe 27 august, peste 70.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională s-au pronunţat pentru decretarea limbii române ca limbă de stat.

Pe 31 august, Sovietul Suprem a adoptat legislaţia lingvistică. Chiar din 1 septembrie 1989, obiectul de studiu în şcoli s-a numit Limba şi literatura română, potrivit deciziei  ministrului Învăţământului de atunci, Nicolae Mătcaş.

Parlamentul agrarian, ajuns la putere în 1994, a adoptat Constituţia Moldovei, intra screen shot din articolul 13,  iar în articolul 13 s-a scris că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine".

Ulterior, oamenii de ştiinţă au încercat să argumenteze necesitatea modificării acestui articol, dar fără succes. Împotriva limbii române s-au pronunţat şi comuniştii, care au venit la putere în 2001. Iniţiativele acestora de a modifica denumirea obiectului Limba română în limba moldovenească au fost criticate dur. Mii de oameni au ieşit la proteste în anii 2002, 2004 şi 2008.   

În 2013, Curtea Constituţională a luat o decizie fără precedent şi a stabilit că Declaraţia de Independenţă este mai puternică decât Constituţia în chestiunea limbii de stat. Astfel, sintagma "limba română" a devenit constituţională şi poate fi utilizată în actele oficiale.

Totuşi, în ţara noastră, limba română este un subiect de dispută în ultimii 30 de ani. Unii o numesc maternă, alţii moldovenească sau de stat.

În 2013, România a preluat sărbătoarea Limbii Noastre de la Republica Moldova şi a proclamat 31 august drept Ziua Limbii Române.