Una dintre cele mai neobişnuite stele din galaxia noastră, KIC 8462852, este în atenţia atronomilor în ultimele luni. Steaua se află la 1.480 de ani lumină distanţă de planeta noastră. Aceasta a stârnit interesul cercetătorilor în luna octombrie atunci când s-au descoperit fluctuaţii neobişnuite de lumină, scrie realitatea.net.

În cadrul noului studiu s-a descoperit că intensitatea luminii a scăzut dramatic în ultimele zile. Astronomii Ben Montet şi Joshua Simon, de la Institutul Carnegie, au măsurat intensitatea luminii stelei descoperite de Kepler în timpul celei de-a patra misiuni. În primii ani, intensitatea luminoasă s-a diminuat cu 0.34% în fiecare an. Apoi intensitatea a scăzut dramatic, cu 2.5% în 200 de zile, înainte de a se reîntoarce la intensitatea sa fadă.

Astronomii au cercetat alte 500 de stele din vecinătatea acesteia, dar nu au descoperit niciuna ca aceasta. "Partea care ne-a suprins a fost rapiditatea şi modul neliniar prin care se schimbă. Am petrecut mult timp convingându-ne că că nu este real", a declarat Montet.

"Aceste rezultate ne prezintă o nouă parte impresionantă a puzzle-lului", a declarat la rndul ei Tabetha Boyajian. În cadrul unor teorii, a fost sugerat că micşorarea intensităţii luminii este cauzată de o megastructură extraterestră. Proiectul demarat în 18 mai de către cercetătorul de la Universitatea Yale, Tabetha Boyajian, a acumulat o sumă de investiţie de 100.000 de dolari.

Prin acest proiect se doreşte investigarea celor mai misterioase stele din galaxie.

Sonda Kepler a monitorizat steaua timp de patru ani, asistând la două incidente dramatice, în 2011 şi 2013, când lumina stelei a scăzut dramatic. Atunci când o planetă orbitează în jurul unei stele, luminozitatea acesteia scade cu un procent. Dar KIC 8462852, poreclită steaua lui Tabby, a suferit o reducere de 22%, ceea ce înseamnă că un obiect imens se mişcă în jurul ei.

Cel mai remarcabil aspect al acestor fluctuaţii este constituit din sutele de goluri de lumină care apar pe o perioadă de peste 100 de zile, ceea ce indică că un număr impresionant de obiecte neregulate au trecut prin faţa stelei şi au blocat temporar lumina.

Cercetătorii monitorizează steaua pentru a observa ce obiecte produc aceste forme.

Una dintre teoriile acestora se referă la mai mulţi sateliţi sau sau panouri solare care înconjoară o stea, formaţiune cunoscută ca un roi Dyson. În cadrul unui studiu în care s-au utilizat informaţiile colectate de Telescopul Spitzer al NASA s-a sugerat că schimbarea intensităţii luminii poate fi afectată de un roi de comete. Într-un studiu publicat luna trecută s-a afirmat că semnalele sunt cauzate de ruperea a 30 de comete Halley care au blocat lumina stelei.

Observaţiile cercetătorilor vor continua, dar până acum nu s-a descoperit nicio dovadă a scăderii luminozităţii în mod deliberat.