O formă rudimentară de viață este posibil să fi fost deja prezentă pe Terra în urmă cu 3,95 miliarde de ani, când planeta era supusă unui bombardament intens de comete și asteroizi, afirmă cercetătorii într-un studiu publicat miercuri în revista "Nature", scrie Agerpres.ro.

"Am găsit cea mai veche dovadă a vieții pe Terra" în Canada "în roci sedimentare din Labrador care datează de acum 3,95 miliarde de ani", a declarat pentru AFP Tsuyoshi Komiya, din cadrul Universității din Tokyo, unul dintre autorii studiului.

La momentul respectiv, Terra, care s-a format în urmă cu 4,567 miliarde de ani, era bombardată de comete, dezvăluie el.

În ultimul an, anunțurile privind data apariției vieții pe Terra se succed în revista Nature și fac obiectul unor vii dezbateri între oamenii de știință.

În septembrie 2016, o echipă de oameni de știință a anunțat în revista britanică descoperirea în Groenlanda a unor stromatolite (structuri calcaroase formate de coloniile microbiene) vechi de 3,7 miliarde de ani.

Apoi în martie 2017, oamenii de știință au indicat, tot în Nature, că au descoperit organisme fosile care ar avea o vechime între 3,77 și 4,29 miliarde de ani. Acestea au fost descoperite pe Centura Nuvvuagittuq din Canada.

De această dată, oamenii de știință japonezi au efectuat cercetări în zona Saglek Block, în nordul Labradorului, unde rocile au o vârstă de circa 3,95 miliarde de ani.

Ei au studiat compoziția izotopică a granulelor de grafit (carbon) pentru a determina dacă originea lor este organică sau nu.

Izotopii sunt atomi care au același număr de protoni, dar în cazul cărora diferă numărul de neutroni. Carbonul are mai mulți izotopi naturali (printre care celebrul carbon 14, radioactiv, utilizat pentru datări dar care nu se găsește în rocile vechi). Pentru lucrările lor, oamenii de știință s-au interesat de raportul între carbon 13 (6 protoni, 7 neutroni) și carbon 12 (6 protoni, 6 neutroni), doi izotopi stabili.

"Organismele, pentru a se dezvolta, preferă izotopii ușori, în speță carbon 12, mai degrabă decât carbon 13, mai greu", a explicat Tsuyoshi Komiya.

Echipa sa a descoperit că granulele de grafit erau în mod clar îmbogățite cu carbon 12.

Tsuyoshi Komiya a dedus din acest lucru că "semnătura" acestui grafit este "biogenă", respectiv că provine din organisme vii.

Însă Sylvain Bernard, geochimist în cadrul Muzeului național de istorie naturală, se arată foarte circumspect în privința concluziilor sale.

"Nu numai organismele vii au această semnătură izotopică. Ea poate veni din reacțiile mineralelor între ele sau ale fluidelor între ele", subliniază el.

"Argumentele avansate de acești cercetători sunt departe de a fi suficiente pentru a determina într-un mod lipsit de ambiguitate faptul că aceste granule de grafit sunt 'biogene'. Ei folosesc argumente care sunt poate necesare, dar nu și suficiente", a adăugat Sylvain Bernard.

"Pentru moment, tot nu știm nici când, nici cum viața a apărut pe Terra. Dar facem progrese", datorită tehnicilor de vârf, a mai spus el.