Europa, una dintre lunile lui Jupiter, ar putea degaja, prin gheaţa foarte groasă de la suprafaţa sa, jeturi de vapori de apă, potrivit unor noi date făcute publice luni care relansează speranţa de a descoperi viaţă într-un alt loc din sistemul solar, relatează luni AFP, citată de Agepres.

Sonda americană care a explorat Jupiter şi lunile sale între 1995 şi 2003 a permis deja detectarea primelor indicii privind prezenţa unui vast ocean pe satelitul natural al planetei Jupiter.

În prezent, NASA estimează că Europa este unul dintre cele mai bune locuri din sistemul solar pentru a găzdui viaţa în afara Terrei.

Acest ocean de sub gheaţă ar conţine de două ori mai multă apă decât toate oceanele terestre, dar el se află sub o crustă de gheaţă extrem de rece şi de dură, a cărei grosime este în acest stadiu necunoscută.

Din 2012 şi după noi date obţinute de telescopul spaţial Hubble, posibila prezenţă a vaporilor de apă în jurul planetei a fost evocată de anumiţi astronomi, scrie digi24.ro. 

Fără a merge până la a le dovedi existenţa, noile date, de data aceasta obţinute de sonda Galileo cu prilejul survolului său de deasupra Europei din 1997, fac ca balanţa să încline din nou spre această posibilitate.

Potrivit acestui cel mai recent studiu, publicat în revista Nature Astronomy, „schimbările observate în câmpul magnetic şi în plasma din jurul Europei se explică foarte uşor prin prezenţa unor jeturi de vapori de apă".

Aceste gheizere, dacă existenţa lor va fi confirmată, ar putea oferi, într-o zi, un mijloc de a obţine, prin trimiterea de roboţi, eşantioane pentru analiză din apa care se află sub gheaţă, fără a fora în kilometri de gheaţă.

Acest lucru ar permite efectuarea de cercetări pentru a descoperi aici semne ale existenţei vieţii.

NASA, cu sonda Europa Clipper, şi Agenţia spaţială europeană (ESA), cu Juice, intenţionează să survoleze din nou Europa. Cele două sonde ar urma să se apropie de Jupiter şi de lunile sale între sfârşitul anilor 2020 şi începutul anilor 2030, potrivit AFP.