Exodul refugiaților provoacă tensiuni diplomatice între statele europene. Serbia a anunțat că ar putea adopta sancţiuni politice şi economice împotriva Croației, dacă aceasta nu va redeschide traficul de mărfuri până la sfârșitul zilei de azi. Supărarea sârbilor a fost condiționată de o decizie a autorităților de la Zagreb, care prevede blocarea circulației camioanelor. 

Cozi imense de TIR-uri pot fi văzute pe drumurile care leagă Serbia de Croaţia. Comercianții nu-și mai pot transporta mărfurile de luni. Autoritățile de la Zagreb spun că au luat această decizie din motive de securitate, în contextul crizei imigranţilor.

Pe de altă parte, liderii statelor Uniunii Europene se vor reuni astăzi la Bruxelles, în încercarea de a găsi soluții pentru criza refugiaților. Ei urmează să discute despre cotele obligatorii de imigranţi propuse de Comisia Europeană, intensificarea colaborării cu Turcia şi despre ajutorul oferit Greciei şi Italiei pentru a face faţă fluxului mare de străini.

Reuniunea şefilor de stat va avea aloc după ce ieri miniștrii de Interne au aprobat, cu majoritate de voturi, sistemul obligatoriu de cote.

"Trebuie să elaborăm un sistem de control al imigranţilor de la frontierele Uniunii Europene. Acesta va permite înregistrarea refugiaților, dar și întoarcerea în țările de origine a străinilor care au imigrat din motive economice", a spus ministrul de Interne al Franței, Bernard Cazeneuve.

Decizia de repartizare a refugiaţilor a stârnit nemulțumiri printre reprezentanții Slovaciei, Cehiei, României și Ungariei.

Mai mult, autoritățile de la Praga şi Bratislava intenționează să se adreseze Curții Europene de Justiție și să conteste hotărârea. Asta în condițiile în care niciun stat din comunitate nu are dreptul să respingă vreo decizie aprobată cu o majoritate de voturi.

Ţările care nu acceptă să primească imigranţi în baza cotei obligatorii ar putea fi penalizate cu 6.500 de euro pentru fiecare refugiat. Până acum, doar cinci țări din UE au implementat legislaţia europeană privind azilul.

Comisia Europeană va analiza 40 de noi cazuri de încălcare a directivei din partea unor state, printre care şi România, care vor fi adăugate la cele 35 de proceduri deja iniţiate.