Ucraina se opune federalizării Republicii Moldova, este împotriva oricărei „autonomii lărgite” pentru regiunea transnistreană a Moldovei, se împotrivește prezenței trupelor ruse în regiune.

În general, Ucraina se opune impunerii pentru Republica Moldova a unui model avantajos pentru Rusia, inclusiv din considerentul că acest model îi poate fi impus ulterior Ucrainei. Declarații în acest sens au fost făcute de Artiom Filipenko, directorul Departamentului pentru regiunea Dunăre și Marea Neagră din cadrul Institutului Național pentru Studii Strategice al Ucrainei, în cadrul unui interviu, acordat Laboratorului pentru analiza conflictului transnistrean din Sibiu, transmite IPN.

Din păcate, spune Artiom Filipenko, astăzi nu există o poziție clară formulată de Ucraina privind Transnistria. Există doar o oarecare poziție comună – soluționarea ar trebui să aibă loc reieșind din respectarea integrității teritoriale și a suveranității Republicii Moldova în frontierele sale legale, declarate în anul 1991.

„Conform Doctrinei militare actualizate a Ucrainei, contingentul militar rus de pe teritoriul Transnistriei reprezintă una dintre amenințările militare reale. Prin urmare, retragerea trupelor ruse și a armamentului din regiunea transnistreană este principala premisă pentru soluționarea conflictului transnistrean. Următorul pas ar trebui să îl constituie schimbarea formatului misiunii de menținere a păcii de la militar la polițienesc, sub auspiciile ONU”, susține Artiom Filipenko.

El mai spune că ar fi oportună cunoașterea poziției Chișinăului în ceea ce privește algoritmul pașilor și „foaia de parcurs” pentru democratizarea regiunii, reintegrarea economică a acesteia etc. Aceasta, pentru că este Ucrainei îi este dificil să formuleze propria poziție fără să cunoști viziunea Moldovei și ce își dorește să obțină tara vecină.

Expertul mai spune că participarea voluntarilor din cadrul Autoapărării Naționale Ucrainene (UNA-UNSO) în acțiunile militare de partea separatiștilor transnistreni este o pagină neagră în relațiile dintre Ucraina și Moldova. „Aici, cred că în multe privințe au funcționat stereotipurile românofobe din epoca sovietică și propaganda rusă”, a declarat Artiom Filipenko.

În același interviu, expertul mai spune că o eventuală întâlnire a președintelui Igor Dodon cu președintele ucrainean poate provoca o reacție negativă în Ucraina, dat fiind faptul că Igor Dodon și-a consolidat reputația de „prieten al Rusiei” prin declarația potrivit căreia Crimeea „este de facto teritoriu rusesc”.

În același timp, acesta spune că izolarea președintelui Republicii Moldova l-ar putea împinge spre relații și mai strânse cu Rusia. În opinia sa, Ucraina ar trebui să acorde atenția necesară Moldovei și să construiască relații cu conducerea actuală, bazată în principal pe interesele sale naționale. „Nu ar trebui să existe loc pentru legături corupte, nici pentru ideologie sau romantism excesiv. Doar pragmatism”, a spus Artiom Filipenko, directorul Departamentului pentru regiunea Dunăre și Marea Neagră din cadrul Institutului Național pentru Studii Strategice al Ucrainei.