Atribuirea unei autonomii lărgite pentru regiunea transnistreană, despre care vorbeşte preşedintele ţării, Igor Dodon, este nimic altceva decât o intenţie camuflată de a pune în aplicare planul Kozak, de federalizare a Republicii Moldova. De această părere sunt mai mulţi jurişti şi comentatori politici. Asta chiar dacă şeful statului insistă că nu este vorba despre federalizare, ci despre oferirea unei autonomii puternice pentru raionele de est din ţara noastră.  

Comentatorii politici susţin că atribuirea unei autonomii lărgite pentru regiunea transnistreană este doar o noţiune sub paravanul căreia este ascuns acelaşi scop de federalizare a Republicii Moldova, la insistenţa Moscovei.

"Rusia a organizat în ţara noastră această schimbare a puterii şi a susţinut noua coaliţie de guvernare nu pur şi simplu. Nu este un act de caritate sau grijă pentru democraţia din Moldova, dar este o acţiune care are anumite scopuri. Este aceeaşi variantă camuflată a planului Kozak. Rusia, prin intermediul Tiraspolului, va controla viitorul nostru", a spus analistul politic, Andrei Andrievschi.

De asemenea, analiştii politici susţin că scopul real al acestui plan, elaborat la Moscova, este de a controla politica externă a ţării noastre.

"Acest document sau nu există ori există într-o formă elaborată nu la Chişinău, cu siguranţă, şi elaborat într-o formă generală pentru a încerca de a supune întreaga Republica Moldova unui control din partea Moscovei, pentru a nu permite Republicii Moldova dezvoltarea în continuare pe vectorul european", a spus doctorul în drept internaţional, Vitalie Gamurari.

De asemenea, experţii atenţionează că, în prezent, nu sunt premise pentru ca administraţia de la Tiraspol să accepte integrarea juridică şi constituţională a regiunii în componenţa Republicii Moldova. În opinia lor, în aceste condiţii Igor Dodon face declaraţii populiste.

"Ori aceeaşi federalizare, ori un bluf care nu are sub dânsul niciun fel de temei real. Ori domnul preşedinte nu cunoaşte situaţia sau el o cunoaşte foarte bine, însă consideră că situaţia este incerte. Oamenii sunt ocupaţi cu alte probleme, printre altele ar putea cumva să propulseze un fel de variantă "Kozak-2" ca lumea nu să înţeleagă şi când o să priceapă, va fi târziu", a spus fostul membru CUC, Ion Leahu.

Recent, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova pledează pentru revenirea la principiile din planul Kozak, când vine vorba despre soluţiile pentru rezolvarea conflictului transnistrean. El a mai menționat că toate principiile pe care se bazează Rusia în raport cu problema transnistreană au fost stipulate încă la începutul anilor 2000, când Dmitri Kozak a propus un plan de rezolvare a acesteia.

Semnarea memorandumului urma să aibă loc în 2003, însă președintele de atunci, Vladimir Voronin, s-a răzgândit în ultimul moment. Lavrov consideră că acesta a fost presat de UE, care nu a vrut ca rezolvarea diferendumului să fie văzută drept o victorie diplomatică a Rusiei.

O nouă versiune a acestui plan a fost promovată recent de liderul informal al PSRM, președintele Igor Dodon. Federalizarea sau fărâmiţarea ţării a fost una dintre condiţiile puse de către Dodon în timpul negocierilor privind formarea unei coaliţii între PDM - PSRM. Atunci însă şeful statului insista ca sintagma "federalizare" să fie înlocuită "statut special". Planul însă a fost respins de democraţi.

Fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, a motivat că niciodată nu îşi va vinde ţara şi l-a acuzat pe liderul informal al PSRM de trădare de Patrie. Prin urmare, PSRM, la indicaţia lui Igor Dodon şi a vicepremierului rus Dmitri Kozak, a făcut alianță cu PAS şi PPDA.