Noțiunea "dezinformare", dar şi alte prevederi legate de aprecierea unor informaţii drept false din proiectul de lege privind securizarea spaţiului informaţional urmează sa fie modificate, conform propunerilor experților de media. Declaraţia a fost făcută de vicepreşedintele Comisiei cultură, tineret, sport şi mass-media Virgil Pîslariuc, unul dintre autorii acestei iniţiative, după o noua runda de consultări publice. În același timp, autorii proiectului insistă pe mai multe prevederi în legislația audiovizuală, restricţionarea retransmisiunilor TV din mai multe tari, printre care se numără și Rusia, dar și introducerea unei noi sancțiuni pentru televiziunile și radiourile care nu respecta obligația de a difuza programe realizate în Moldova.

"În privinţa dezinformării au fost propuneri să ţinem cont, inclusiv de practica internaţională. Faptul că noţiunea de dezinformare este formulată vag, asta nu înseamnă că ea nu există. Noi avem deocamdată aceasta formulă, dar mereu am spus colegilor - daţi formula mai bună, noi aşteptăm inclusiv formule care să-i împace pe toţi", a spus Virgil Pîslariuc, vicepreşedintele Comisiei cultură.

De asemenea, în cadrul celei de-a doua rundei de dezbateri publice a fost abordată situaţia în care unii radiodifuzori continuă să sfideze prevederile legale privind cota obligatorie a produsului autohton. Menţionăm, proiectul PAS prevede o sancţiune mai dură pentru televiziunile care nu pot fi responsabilitate cu amenzi pentru asemenea încălcări.

Astfel, dacă acestea refuză să respecte legea şi să difuzeze programe realizate în Moldova, atunci, pot rămâne fără dreptul de a difuza publicitate o perioadă de până la 12 luni. Iar nerespectarea acestei interdicţii impuse de Consiliul Audiovizualului duce la suspendarea licenţei radiodifuzorului. În timp ce reprezentanţi ai unor posturi TV se plâng de faptul că nu-şi pot asigura cota stabilită prin lege, alţii afirmă că doar în aşa mod poate fi dezvoltată media din Moldova.

"Sunt mirată că noi în continuare discutăm cât de greu este să produci content autohton, când pe piaţa locală avem câteva posturi de televiziune care fac asta de foarte mult timp, odată cu dezvoltarea întregii industrii, probabil, şi agenţiile de publicitate ar fi interesate să susţină, să sprijine produsul autohton, ca acesta să devină competitiv", a spus Cristina Pohilenco, vicedirector Jurnal TV.

Mai mult, reprezentanţii industriei de televiziune susţin că ţara noastră dispune atât de capacitatea tehnică, cât şi de potenţial uman pentru o dezvoltare durabilă. Expertul media Dumitru Ţîra a propus ca proiectul de lege să fie completat că restricţionarea pentru retransmisiunea programelor de divertisment care au fost produse inițial în state ce nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră. Asta în contextul în care proiectul PAS prevede o astfel de interdictie pentru conținuturile din tarile vizate, cu excepția programelor de divertisment și a filmelor care nu au conținut militar.

"Interes naţional - de reconstrui o piaţă a audiovizualului autentică, o piaţă de publicitate autentică, care să reziste. Astăzi cred că sunt vreo 200 de jurnalişti fără lucru, dacă nu mai mulţi. Există câteva case de producţie sau studiouri care s-au format în ultimii doi-trei ani, în doi ani, piaţa noastră se va transforma", a declarat Dumitru Țîra, fondatorul grupului de presă "Realitatea".

Reprezentanţii agenţiilor de publicitate susţin că schimbările în mediul audiovizual vor influenţa şi situaţia de pe piaţa publicităţii.

"Noi nu suntem împotriva dezvoltării domeniului, suntem foarte ok ca el să crească şi să dezvolte pe produs autohton. Idee e că dacă se va aplica imediat, acum toate normele acestea legate de conţinut, pur şi simplu se va prăbuşi piaţa de publicitate. La moment, există situaţia că staţiile care retransmit din Federaţia Rusă au, probabil, 60% din cota comercială de difuzare în Republica Moldova", a menționat Dorel Samoilă, CEO Agenția Publicis Media.

"Vorbim de conţinutul local şi cele opt ore de conţinut local. Cei care produc aceste opt ore au acces pe piaţa de publicitate. Da, pe o perioadă, pe un termen mai mic va avea unele efecte, negative sau pozitive şi nu ştim de la a cui parte, fiindcă piaţa e foarte imprevizibilă, dar pe termen lung, cu siguranţă, va fi reglementată corect", a precizat Svetlana Buza, director executiv TV8.

În cadrul dezbaterilor, reprezentanţii televiziunilor au venit cu propuneri pentru îmbunătăţirea proiectului de lege pentru a doua lectură.

"Este propoziția care sună în felul următor: "nu pot fi achiziţionate programe de la feliale, reprezentanţi ai furnizorilor din state care nu au ratificat Convenţia'". Eu aş fi propus cuvântul "achiziţionate" cu "difuzare", fiindcă la achiziţionare nu o problemă, dar o emisiune poate fi şi donată", a precizat Veaceslav Munteanu, jurist PRIME.

Preşedintele Comisiei cultură, tineret, sport şi mass-media, Liliana Nicolaescu-Onofrei, a precizat că toate propunerile reprezentanţilor domeniului vor mai fi recepţionate şi în scris pentru a îmbunătăţi proiectul.

"Cel puţin, pe partea de interes pentru dezvoltarea domeniului, noi cam toţi suntem de acord, cu totul respectul, dar din momentul în care argumentul este că costă mai ieftin să retransmiţi altceva... da, da cel puţin - atenţie la calitate în acest moment. Dar eu nu o să comentez", a spus Liliana Nicolaescu-Onofrei, preşedintele Comisiei cultură.

Potrivit Codului Serviciilor Media Audiovizuale, posturile tv considerate furnizori privaţi naţionali de servicii media trebuie să transmită zilnic cel puţin opt ore de programe audiovizuale locale, iar cazul furnizorilor privaţi regionali de servicii media cota obligatorie este de cel puţin patru ore de produs autohton. Legea mai stabileşte că jumătate din programele prevăzute de aceste cote obligatorii trebuie să fie în primă difuzare, iar 80 la sută trebuie să fie în limba română.