Refuzul preşedintelui Maia Sandu de a accepta candidatul majorităţii parlamentare pentru funcţia de premier este o încălcare a Constituţiei şi poate deveni un precedent periculos în politica moldovenească, iar consecinţele sunt imprevizibile. De această părere sunt unii constituţionalişti şi analişti politici. Asta după ce şeful statului a declarat că insistă pe alegeri anticipate şi nu s-a arătat dispus să discute cu fracţiunile parlamentare în privinţa desemnării unui nou candidat la şefia Guvernului.

"Ea a vorbit despre referendum, asta înseamnă că ea nu este dispusă să desemneze, prin decret prezidenţial, o candidatură pentru postul de prim-ministru, care va fi propusă de o majoritate. Asta înseamnă aprofundarea crizei politice. Сonsecinţele acum sunt imprevizibile", a declarat Anatol Ţăranu.

Unii experţi susţin că Sandu nu a declarat tranşant ce va face mai departe. Totuşi, potrivit lor, este clar că nu va accepta candidatul propus de PSRM şi susţinut de Platforma "Pentru Moldova".

"Va insista ea pe propria candidatura sau nu, va avea, poate, o altă candidatura, nu Gavriliţa, nu ştim, dar în tot cazul ea este decisă să încalce Constituţia", a spus Corneliu Ciurea.

Expertul politic Dionis Cenuşă atenţionează că mesajul Maiei Sandu poate să creeze un precedent periculos de încălcare a normelor constituţionale.

Potrivit lui, justificarea deciziilor politice prin expresia că "aşa vrea poporul" nu este nimic altceva decât populism. El mai menţionează că prin decizia sa, Curtea Constituționala i-a sugerat răspicat Maiei Sandu ca ea, în calitate de președinte, este obligată sa se conducă de Constitutie.

"Cu toate acestea, preşedintele se pare că nu înţelege că nu poţi construi stat de drept mâine prin abuzuri contra statului de drept astăzi", a mai punctat Cenuşa.

La rândul său, Alexandru Tănase, fostul preşedinte al Înaltei Curţi, a precizat că preşedintele poate să propună propria candidatura pentru funcţia de premier, totuşi, potrivit deciziei CC, şeful statului nu-şi poate subordona partenerii de dialog politic pe care îi consultă. 

"În acest rol, preşedintele acţionează doar în calitate de reprezentant al statului, căruia îi revine dreptul şi responsabilitatea de a găsi o cale a dialogului şi a evaluării voinţei şi capacităţii deputaţilor consultaţi de a susţine un candidat",  a conchis Tănase.