Trecerea în neființă contuinuă să fie un mister pentru oamenii de știință. Aceștia au stabilit însă foarte clar ce înseamnă practic moartea și care sunt factorii care duc în acel punct. Adevărata moarte este atunci când nu există posibilitatea de a fi înviat. Acesta este punctul de la care nu există nici o întoarcere, scrie libertatea.ro.

Totuși, cercetătorii de la American Society of Chemists au stabilit ce se întâmplă cu doar câteva clipe înainte ca o persoană să moară. Ei au analizat cazul în care o persoană est înjunghiată și care sunt procesele care sunt declanșate în corp. Aceștia spun că organismul trece printr-o stare de moarte clinică, urmată de moartea biologică.

Savanții spun că senzația de dinaintea unei morți violente este similară cu aceea pe care o trăiești când te uiți la un film horror. Și asta deoarece creierul nostru are aceeași reacție în ambele cazuri.

Oamenii de știință au determinat că atunci când o persoană este înunghiată că inima se oprește, la fel și respirația (moarte clinică), însă nu și creierul, ci dimpotrivă, atunci este momentul când el lucrează cel mai intens, motiv pentru care cei care s-au întors din moarte clinic au declarat că au văzut acea lumină puternică. În această fază, dacă se intervine medical, oamenii pot fi readuși în simțiri. Altfel, trec în stadiul de moarte biologică, din care nu mai pot fi salvați.

Ce simți când mori înecat

Supraviețuitorii unor experiențe la limita înecului au povestit care sunt senzațiile pe care le-au trăit atunci când au fost la un pas să încheie socotelile cu viața. Deși ai putea crede altceva, 60 la sută dintre cei care au fost în pericol să moară în apă știau să înoate.

Încetarea bătăilor inimii duce la oprirea circulaţiei sangvine, iar creierul şi celelalte organe mor în succesiune rapidă, în lipsa oxigenului. Moartea poate să vină dupa câteva minute de la accident, potrivit bzir.ro.

Moartea prin înec nu este lipsită de durere, iar durata procesului este influenţată de temperatura apei şi abilitatea de a înota, deşi în 60% din cazuri oamenii ştiau să înoate. Atunci când omul realizează că nu mai poate să îşi ţină capul deasupra apei, intră în panică şi încercând să respire nu mai pot să strige după ajutor. Mâinile încearcă haotic să îndepărteze apă, ca şi cum ar încerca să urce pe o scară, stadiu care ţine până la 60 de secunde.
Când victima începe să se scufunde, această încearcă să îşi ţină respiraţia pentru cât mai mult timp, cel mult 90 de secunde, inhalează apă şi tuşind "respiră" şi mai multă. Apa din plămâni blochează schimbul de gaze şi închide căile resiratorii. Supravieţuitorii povestesc de o senzaţie de lăcrimare şi usturime, urmată apoi de linişte şi calm (pierderea cunoştinţei). Dacă înecatul nu este salvat în această etapă, inima i se opreşte şi se instalează moartea clinică.