Dependenţa de telefonul mobil poate fi considerată o boală. Utilizatorii verifică dispozitivele la fiecare zece minute, acestea depăşind demult statutul unui banal instrument de comunicare.

Tot mai mulţi oameni devin dependenţi de telefon.

Îi vedem în mijloacele de transport în comun, la serviciu sau în restaurante. Aşadar, ce ne atrage atât de tare la aceste dispozitive încât cu greu ne putem dezlipi de ele? Cu siguranţă, nu este vorba doar de design-ul revoluţionar sau de păstrarea legăturii cu anumite persoane, scrie businessinsider.com. Cele mai importante trei motive enumerate de psihologul Jaco J. Hamman, scrie adevarul.ro

Parte a unui sine extins Sentimentul nostru de sine se schimbă încă de când suntem în uter. Dezvoltarea sinelui, totuşi, accelerează după naştere. Un nou-născut se ataşează iniţial de părinţi şi mai târziu de lucruri - dobândind ceea ce a fost numit „un sine extins“. Psihologul american William James definea sinele ca fiind „suma totală a tot ceea ce omul poate deţine. Nu numai corpul şi puterile sale psihice, ci şi hainele, casa, soţia şi copiii.“ Psihologul Larry Rosen şi colegii săi de la Universitatea de Stat din California au constatat că 51% dintre persoanele născute în anii 1980 şi 1990 au prezentat niveluri moderate sau ridicate de anxietate când le-au fost luate telefoanele mai mult de 15 minute. Interesant, procentul scade uşor - la 42% - pentru cei născuţi între 1965 şi 1979. Acest lucru se datorează în primul rând faptului că în acea perioadă tehnologiile portabile abia începuseră să-şi facă apariţia.

Oferă sentimentul de apartenenţă

Bazându-se pe teoria psihodinamică, care susţine că experienţele din copilărie formează personalitatea, psihologul Jaco J. Hamman subliniază că relaţia noastră cu tehnologia reflectă mediul de dezvoltare pe care părinţii noştri ni l-au creat în perioada copilăriei. Acest mediu, aşa cum scrie şi psihiatrul britanic Donald W. Winnicott, funcţionează în jurul atingerii, o conştientizare atentă a ceea ce are nevoie copilul, stabilirea şi menţinerea contactului vizual. În acelaşi mod, noi, ca adulţi, re-experimentăm apartenenţa prin utilizarea telefoanele mobile. Tehnologia oferă un spaţiu în care eul poate fi satisfăcut - un spaţiu asigurat anterior de părinţi.

Nevoia de a produce şi reproduce

Antropologul Michael Taussig ne reaminteşte că este în natura noastră să copiem, să imităm, să facem modele şi să explorăm diferenţa, pe măsură ce încercăm să devenim mai buni sau diferiţi. Telefoanele ne ajută să facem asta. Facem poze, edităm imagini, intrăm în discuţii şi interacţionăm cu alţii. Prin scrierea textului, realizăm o conversaţie. Prin căutări, acumulăm cunoştinţe (chiar dacă nu avem înţelepciune). Astfel, ne alăturăm strămoşilor care au pictat pe pereţii peşterilor şi au povestit în jurul focurilor. Nu ar trebui să fie o surpriză că smartphone-urile reprezintă în prezent 46% din dispozitivele prin care se acesează internetul. De atlfel, este de aşteptat ca acest procent să crească la 75% până în 2021.