Pachetul de legi cu privire la activitatea Serviciului de Informaţii şi Securitate, criticat de opoziţie şi de unii experţi, a fost votat de Parlament în prima lectură. Documentele conţin o serie de modificări, printre care cea care prevede că ofiţerii SIS vor avea dreptul să efectueze acţiuni sub acoperire sau să urmărească persoanele în spaţiile publice doar prin dispoziţia directorul instituţiei, fără permisiunea instanţei. Aceasta dar şi prevederea care permite angajaţilor SIS să deţină și cetăţenia unui stat membru al UE au provocat discuţii contradictorii între deputaţii din majoritatea parlamentară şi cei din Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor. 

"Vin să ofere Serviciului acele, în primul rând competenţe şi instrumente sub control judiciar, pentru a investiga sau acumula date, mai bine zis, şi a preveni imixtiunea unor servicii externe în activitatea socială, economică, politică a statului Republica Moldova”, a declarat directorul SIS, Alexandru Musteața. 

Parlamentarii din opoziţie au venit la şedinţa şi cu pancarde în care au acuzat guvernarea de încălcarea dreptului cetăţenilor la viaţa privată.

"Dar, totuşi, definitiv sau, totuşi, se va lăsa la atitudinea directorului şi directorului adjunct anumit acţiune care vor permite monitorizare şi controlul, evitând un control de resort din partea judecătorilor şi a procurorilor", a comentat deputatul BCS, Adrian Albu. 

Preşedintele Comisiei Securitatea Naţională, Lilian Carp, susţine că acest aspect urmează să fie definitivat pentru a doua lectură.

"Dacă o să luaţi legea din Marea Britanie, în genere legea pe care noi am propusă o să vă pară una foarte liberală. Deja este format un grup de lucru pentru a formula cine trebuie să elibereze acest mandat acest mandat de securitate, cine trebuie să supravegheze”, a completat Lilian Carp, preşedintele Comisiei securitate naţională din cadrul Parlamentului. 

Autorii proiectelor susţin că SIS trebuie să aibă pârghii clare pentru a lua măsuri de prevenire şi combatere a acţiunilor destabilizatoare. Subiectul a provocat replici acide între deputatul BCS Grigore Novac şi unul dintre autorii proiectelor, Andrian Cheptonar. 

"Puterile acordate Serviciului de Informaţii şi Securitate sunt extrem de largi, adică putem constata că este subminată democraţia. Ce ne spunea nouă domnul raportor de parcă dumnealui şi-a închipuit că noi, toţi cei din sala asta, nu putem citi, nu avem discernamânt, nu putem analiza, unica întruchipare a corectitudinii şi a preceperii în faţa pământului a fost contrată la Ungheni şi printr-un fulger, miracol, s-a născut domnul Cheptonar care a venit să ne înveţe aici”, a declarat deputatul socialist, Grigore Novac. 

"Aţi dorit să mă faceţi să râd sau dumneavoastră vreți să trevializaţi atât de mult discuţia asta. M-am uitat rapid peste CV-ul dumneavoastră şi nu vă supăraţi nu am găsit că aţi lucrat "storoj" la parcare. Aţi lucrat, dar nu aţi scris la CV. Şi din calitatea dumneavoastră de fost "storoj" de parcare şi nivelul dumneavoastră intelectual de "storoj" de parcare dumneatale ai produs exact acest stand up show", i-a răspuns deputatul PAS, Adrian Cheptonar. 

Deputaţii din Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor s-au arătat nemulţumiţi şi de faptul că ofiţerii, dar şi conducerea SIS vor putea avea şi cetăţenia unui stat membru UE. 

"După mine, un ofiţer adevărat este cel a jurat unui singur stat. Vă mulţumesc”, a adăugat deputatul BCS,  Inga Sibova. 

În avizul Comisiei de la Veneția la aceste proiecte de legi, experţii susţin că majoritatea parlamentară acordă Serviciului de Informaţii şi Securitate competenţe prea largi şi delimitează foarte vag sarcinile şi obligaţiunile instituţiei. În special, au ridicat semne de întrebare şi prevederile articolului 21 cu privire la măsurile contrainformative. Acesta se referă la acţiuni de filare prin urmărirea vizuală a unei persoane, monitorizarea tranzacțiilor financiare, urmărirea prin sistemul GPS sau percheziţionarea încăperilor şi maşinilor prin simpla autorizare a directorului SIS.

Mai mult, se prevede lipsa obligaţiei de a informa persoana vizată, chiar și după încheierea operațiunii de urmărire. Proiectele urmează să fie votate în a doua lectură, după o serie de dezbateri publice.