Un eveniment astronomic rar se va produce pe 31 ianuarie, când o eclipsă lunară totală va coincide cu Luna "albastră". În acea noapte, satelitul natural al Pământului se va afla pe orbita sa la cea mai mică distanţă faţă de Terra şi va determina apariţia unui fenomen denumit de astronomi "Super Lună albastră sângerie", informează AFP.

În cazul în care condiţiile meteorologice vor fi favorabile, Luna va oferi pământenilor un spectacol fascinant, miercuri, potrivit Agerpres.

"Vom putea să vedem, în timpul eclipsei, reflexiile pe suprafaţa lunară ale tuturor răsăriturilor şi apusurilor de Soare de pe Terra", a explicat Sarah Noble, cercetătoare la NASA.

Acest fenomen rezultă dintr-o "aliniere rară a acestor trei cicluri astronomice", a subliniat Jason Aufdenberg, profesor de astronomie la Universitatea de aeronautică Embry-Riddle din Florida.

Expresia "Lună albastră" desemnează cea de-a doua Lună plină de pe parcursul unei luni calendaristice, un fenomen ce are loc, în medie, la fiecare doi ani şi jumătate.

Eclipsa lunară se va produce la doar 27 de ore după ce Luna îşi va fi atins punctul ei orbital cel mai apropiat în raport cu Terra, denumit perigeu, producând o "Super Lună", au explicat astronomii americani.

Luna se află la o distanţă medie de 384.400 de kilometri faţă de Terra şi va fi pe 31 ianuarie la 359.000 de kilometri depărtare de planeta noastră, foarte aproape de perigeu (356.410 kilometri). La apogeu, orbita lunară atinge 406.000 de kilometri.

"Avem multe Super Luni şi eclipse lunare, însă aceste două fenomene nu coincid prea des cu o Lună albastră", a precizat Jason Aufdenberg.

Un eveniment similar s-a petrecut pentru ultima dată pe 30 decembrie 1982 şi a fost vizibil din Europa, Africa şi vestul Asiei.

Lună sângerie

În America de Nord, acest fenomen a fost vizibil ultima dată în urmă cu 152 de ani, pe 31 martie 1866. Înainte de acea dată, fenomenul se mai produsese pe 31 mai 1341, potrivit înregistrărilor istorice.

O astfel de eclipsă - când Luna trece în conul de umbră produs de Terra - este de asemenea denumită "Lună sângerie" deoarece astrul nu devine complet negru, pentru că o parte din lumina Soarelui, reflectată de atmosfera terestră, atinge indirect suprafaţa lunară.

Unele dintre razele solare sunt de asemenea reflectate, fapt ce produce o reflexie roşiatică pe Lună. Acest fenomen se produce atunci Luna se află la perigeul ei orbital.

Când se află la extremele sale orbitale, Luna plină poate să apară cu 14% mai mare şi cu 30% mai strălucitoare la perigeu în comparaţie cu situaţiile în care se află la apogeu.

"Super Luna albastră sângerie" va putea fi observată pe 31 ianuarie doar în Asia, Oceanul Pacific, Rusia, vestul Americii de Nord şi parţial în estul american.

Pe coasta de est a Statelor Unite, Luna va începe să intre în umbra Pământului miercuri, la ora 05.51 (10.51 GMT), a precizat NASA.

Luna pare uneori cu adevărat albastră

Partea cea mai întunecată a eclipsei, cu tente roşiatice, va fi vizibilă în estul american începând de la ora 06.48 (11.48 GMT), cu mai puţin de o jumătate de oră înainte de răsăritul Soarelui.

Însă, observatorii din vestul Statelor Unite şi Canadei, unde la acea oră va fi încă noapte, vor fi cel mai bine plasaţi pentru a observa eclipsa pe întreaga durată a acesteia - o oră şi 16 minute.

În California, de exemplu, fenomenul va începe la ora 03.48 şi eclipsa totală va fi înregistrată la 04.51. Cea mai bună perioadă de observare va fi cuprinsă între 05.00 şi 06.00, faza de eclipsă completă urmând să se termine la 06.05, potrivit NASA, care va difuza un streaming video dedicat acestui fenomen pe site-ul său oficial (http://www.nasa.gov).

Următoarea "Super Lună albastră sângerie" se va produce pe 31 ianuarie 2037.

Însă, astronomii aşteaptă cu nerăbdare eclipsa lunară totală de pe 21 ianuarie 2019, care se va produce spre miezul nopţii pe coasta estică americană şi va fi vizibilă de pe tot teritoriul Statelor Unite.

Pe parcursul unui an, pot să se producă cel mult patru eclipse solare şi trei eclipse lunare.

Folosirea expresiei "Lună albastră" ca referinţă pentru acest eveniment astronomic "a rezultat dintr-o eroare apărută în paginile publicaţiei Sky and Telescope din 1946", a explicat Kelly Beatty, un editor al acestei reviste specializate americane.

"Expresia a făcut apoi ocolul lumii", cauzând o veritabilă fascinaţie în rândul publicului, iar numele ei a fost dat unui cocktail şi unui sortiment de bere foarte bine vândut în Statele Unite.

Înainte de acel an, expresia din limba engleză "once in a blue Moon" descria un eveniment extrem de rar, a precizat acelaşi expert american.

Dar, a adăugat el, în cazuri rare, Luna devine cu adevărat albastră atunci când erupţii vulcanice, incendii de pădure şi furtuni de praf proiectează particule fine în atmosfera terestră.