Pentru prima dată de când au început măsurătorile, principala pepinieră de gheață marină arctică din Siberia nu a început încă să înghețe, la sfârșitul lunii octombrie. Acest lucru ar putea avea efecte grave asupra întregii regiuni, arată The Guardian, citează digi24.ro.

Fenomenul îngrijorător din Marea Laptev a fost cauzat de vremea neobișnuit de caldă din nordul Rusiei și de amestecul curenților atlantici. Temperaturile apelor oceanului au crescut recent în zonă cu peste 5 grade Celsius peste medie, în urma unor valuri-record de căldură. Mai mult, gheața formată iarna trecută s-a topit mult mai repede decât de obicei.

Căldura are nevoie de mai mult timp pentru a se disipa în atmosferă, chiar și în această perioadă a anului, când soarele apare pentru mai puțin de o oră sau două pe zi.

„Întârziera înghețului până în această perioadă târzie este fără precedent în regiunea arctică siberiană. 2020 este încă un an care arată o zonă arctică în schimbare rapidă. Fără o reducere sistematică a gazelor cu efect de seră, probabilitatea primei noastre veri „fără gheață” va continua să crească până la mijlocul secolului XXI”, a spus Zachary Labe, cercetător la Colorado State University, care adaugă că acest lucru este un efect al schimbărilor climatice provocate de oameni.

Valul de căldură din Siberia de anul acesta a fost provocat cel mai probabil de emisiile de gaze cu efect de seră industriale și agricole, potrivit unui studiu anterior.

Aerul mai cald nu este însă singurul factor care încetinește formarea gheții. Schimbările climatice împing, de asemenea, curenți atlantici mai calzi în zona arctica și distrug stratificarea obișnuită dintre apele calde adânci și suprafața rece. Acest lucru face, de asemenea, dificilă formarea gheții.

Oamenii de știință sunt îngrijorați de înghețarea tâtzie care ar putea amplifica efectele în lanț care accelerează declinul calotei de gheață. Este deja bine cunoscut faptul că o calotă de gheață mai mică înseamnă o zonă albă mai redusă care să reflecte căldura soarelui înapoi în spațiu. Dar acesta nu este singurul motiv pentru care Arctica se încălzește de peste două ori mai repede decât media globală.

Marea Laptev este cunoscută ca primul loc de apariție al gheții, care se formează de-a lungul coastei și se îndreaptă spre vest. transportând substanțe nutritive peste Arctica, înainte de a se sparge primăvara în strâmtoarea Fram dintre Groenlanda și Svalbard. Dacă se formează gheață târziu în Laptev, va fi mai subțire și, prin urmare, mai probabil să se topească înainte de a ajunge în strâmtoarea Fram. Acest lucru ar putea însemna mai puțini nutrienți pentru planctonul arctic, care va avea apoi o capacitate redusă de a extrage dioxidul de carbon din atmosferă.

Marea cu mai puțină gheață înseamnă, de asemenea, mai multe turbulențe în stratul superior al oceanului arctic, care extrage mai multă apă caldă din adâncuri.

Dr. Stefan Hendricks, specialist în fizica gheții marine la Institutul Alfred Wegener, spune că perspectivele sunt sumbre, dar nu surprinzătoare.

„Este mai mult frustrant decât șocant. Acest lucru a fost prognozat de mult timp, dar au fost puține acțiuni semnificative din partea factorilor de decizie”, a precizat el.