Mai multe rămăşiţe mumificate descoperite la nord de Chile se transformă în ''noroi'' negru din cauza nivelului ridicat de umiditate.

Peste 100 de mumii, care au o vechime de peste 7.000 de ani, au început să se transforme într-o substanţă gelatinoasă. În urmă cu un an, UNESCO a inclus rămăşiţele în patrimoniul mondial.

Apariţia substanţei noroiase este rezultatul existenţei coloniilor de bacterii din pielea mumificată. 

De la începutul anului 1900, aproape 300 de mumii umane au fost descoperite de-a lungul coastei din Peru şi la nord de Chile, inclusiv cele ale unor adulţi, copii, nou-născuţi şi fetuşi. Având în vedere că unele mumii au fost datate ca fiind din anul 5050 î.Hr., acestea sunt printre cele mai vechi mumii descoperite în lume până în prezent, informează Science Alert.

Acestea au făcut parte dintr-un grup de vânători-culegători cunoscuţi cu denumirea de Chichorro, care îşi mumificau membrii decedaţi cu 2.000 de ani înaintea egiptenilor.

În timp ce egiptenii îşi mumificau doar membrii elitei, membrii Chinchorros mumificau toţi membrii indiferent de vârstă, sex sau statut.

"Acest tip de comunitate era destul de democratică", a declarat Bernardo Arriza din cadrul Universităţii Tarapaca. Mumiile au rezistat pentru o perioadă atât de îndelungată deoarece au fost îngropate sub nisipul uscat din deşertul Atacama, unde unele zone nu au fost atinse de ploaie pentru mai bine de 400 de ani, susţin specialiştii.

În ultimul secol acestea au fost excavate şi transportate în instituţiile de conservare. ''Ştim că mumiile se degradează, dar nimeni nu înţelege de ce,''a declarat Ralph Mitchell, biolog, scrie descopera.ro

''Acest tip de degradare nu a mai fost studiat până în prezent,'' adaugă el. În urma analizelor de ţesut, specialiştii au detectat prezenţa unui număr ridicat de bacterii asemănătoare cu cele prezent pe pielea oamenilor vii. ''Atunci când apare temperatura şi umiditatea potrivită încep să utilizeze pielea pe post de nutrienţi,'' a declarat Mitchell.