După un an cu multe pierderi, producătorii sfeclei de zahăr au ieşit din nou în câmp. În acest an, preponderent în nordul ţării, vor fi semănate 20 de mii de hectare de sfeclă, cu o mie de hectare mai mult decât în 2018.

"Pentru semănatul sfeclei de zahăr, se practică trei operațiuni tehnologice: nivelarea solului, aplicarea pesticidelor și încorporarea lor. Ulterior, acest tractor face parte din etapa finală a procesului de semănat", a explicat Mihai Goncearenco, fermier.

Mihail Goncearenco din satul Mărăndeni, Fălești, are în gestiune 1650 de hectare te teren agricol, pe 15 la sută din suprafaţă va semăna sfeclă de zahăr: "Sunt semănate 140 de hectare, ne mai rămân încă 115 hectare. Această cultură are cerința ca să fie introdusă în sol sămânța când temperatura solului este de 5-6 grade și mai sus".

"Sfecla de zahăr, în diferiți ani, se seamănă diferit. Întotdeauna ieșeam la începutul lunii aprilie la semănatul sfeclei de zahăr. Anul acesta, condițiile ne impun să facem această operație mai timpuriu", a precizat Valerian Pîrău, agronom.

Tractoriștii susțin că munca în câmp a devenit mai plăcută, mai ales că lucrează cu mașini performante.

"Anii precedenți, noi semănam sfecla cu două tractoare de tip rusesc. Se stricau, dar în timpul de față avem tehnică modernă. Sunt GPS-uri puse la ele, care ne permit să semănăm și noaptea și mecanizatorul nu obosește, pentru că are autopilot la volan", a spus Sebastian pelţu, inginer.

Anul trecut, aproape jumătate din recolta sfeclei de zahăr a fost compromisă.

"Când am făcut roada biologică arăta până la 60 de tone de sfeclă la hectar, însă din cuza că mai mult de o sută de zile, începând din luna iulie, august şi septembrie, nu au căzut precipitaţii, sfecla a început să se usuce, să se strice şi în rezultat am căpătat 41 de tone de sfeclă la hectar", a menţionat Mihai Goncearenco, fermier.

De cealaltă parte, Ministerul Agriculturii sugerează că pierderile nu erau atât de mari dacă femierii ar fi respectat tehnologiile de producţie.

"Important în agricultură este ca producătorul agricol să ţină seama de structura solului, prin aplicarea unor scheme de asolament pentru rotaţia culturilor pe aceeaşi sol. Deoarece de asta depinde foarte mult aeraţia solului gama de boli, dăunători care pot persista într-o anumită plantaţie sau la o anumită cultură", a punctat Vasile Şarban, şef de direcţie din cadrul MADRM.

Potrivit statisticilor, anual, moldovenii consumă în jur de 84 de mii tone de zahăr, în timp ce producem în jur de 100 de mii de tone.