Fiecare stat îşi are deja propria istorie oficială. Moldovenii o rescriu din nou? LIVE TEXT Fabrika
(UPDATE 22.56) Igor Boţan: Cred că, consensul va fi găsit de alte generaţii de istorici din R. Moldova.
(UPDATE 22.55) Veaceslav Stăvilă: Real ce se poate face: avem o istorie de sute de ani de relaţii la nivel de biserică, care e documentată. Dacă ar apărea o culegere de documente, ar fi o temă la care, probabil, ruşii ar fi de acord să deschidă mai tare uşile arhivelor. Dacă ar fi mai multă bunăvoinţă, s-ar permite să se scoată mai multe documente despre Dimitrie Cantemir.
(UPDATE 22.53) Igor Boţan: O limbă modernă trebuie să folosească la trei scopuri: să poţi scrie legi, să poţi scrie în ea romane, să fie atât de dezvoltată încât să poată fi folosită în ştiinţă.
(UPDATE 22.49) Victor Stepaniuc: Ne aflăm în faţa unei dileme care continuă de 20 de ani. Sunt interese geopolitice foarte mari. Atâta timp cât nu înţelegem care sunt caracteristicile identitare ale acestui stat... Noi istoricii nu ne-am dumerit, dar nici nu-i permitem poporului să o facă.
(UPDATE 22.46) Leonid Tabără: La noi economia e practic la pământ, la fel şi infrastructura politică.
(UPDATE 22.44) Igor Boţan: Pentru R. Moldova e o etapă normală. Avem cearta istoricilor cum au avut-o şi germanii pe a lor, cum a fost apoi cearta între germani şi francezi. Cred că spiritul pragmatic oricum va învinge, pentru că R. Moldova trebuie să-şi facă apropierea de echilibru. Toţi cetăţenii trebuie să se simtă confortabil în acest stat, iar istoria nu trebuie să le creeze disconfort. E un scop nobil, şi comisia mixtă care va fi creată poate încerca cel puţin să se apropie de acest scop. Istoricii au un rol fundamental, deoarece politicienii vor specula lucrările istoricilor. În prezent avem o situaţie foarte stranie. Clivajele pe care le avem în societate sunt în mare parte create de istorici. În campaniile electorale problemele economice, sociale trec pe planul doi, iar în prim plan revin problemele identitare, de limbă.
(UPDATE 22.37) Victor Stepaniuc: Consensul degrabă nu va fi găsit, deoarece nu avem o viziune comună nici măcar aici, acasă. Predarea istoriei mu trebuie să fie utilizată drept instrument de manipulare şi propagandă. Chiar nu consider normal ca într-o ţară în care există minorităţi naţionale în proporţie de circa 30%, cu problema noastră cu Transnistria, cu cea a Găgăuziei, în care avem cetăţeni care se consideră moldoveni, noi le impunem istoria unei singure etnii. Noi trebuie să ne dumerim acasă întâi. Tebuie să medităm foarte serios ce facem, dacă vrem ca acest stat să existe mai departe.
(UPDATE 22.21) Leonid Tabără: Trebuie să privim în viitor. Sunt probleme la care se va găsi consens. Stalin nu a fost rus, a fost gruzin. De ce nu îi criticaţi pe gruzini? Istoria este lungă şi bogată. Istoria e aşa cum a fost, nu trebuie să o judecăm.
(UPDATE 22.17) Igor Boţan: Faptul că s-a ajuns la această decizie, faptul că istoricii se vor întâlni şi vor discuta presupune că se vor cunoaşte mai bine. Cred că, cu timpul, vor dibui nişte abordări comune.
(UPDATE 22.15) Victor Stepaniuc: Ultima recomandare, 15, din 2001, a Consiliului Europei, în 2003, Moldova a aderat la ea. Sunt 9 pretenţii mari faţă de manualele de Istoria Românilor. Ele sunt numite naţionaliste. Chiar dacă avem viziuni diferite, trebuie să cădem de acord că înfiinţarea acestei comisii e benefică.
(UPDATE 22.10) Veaceslav Stăvilă: Problema care se pune în cazul nostru nu e să scriem manuale sau monografii. Dacă ar exista o colecţie de documente inedite...
(UPDATE 22.08) Leonid Tabără: De ce trebuie să judecăm istoria? Ea nu poate fi judecată după cum nici nu poate fi schimbată. Nu avem dreptul să condamnăm deciziile luate de acele generaţii, spre exemplu cele din anii 40.
(UPDATE 22.05) Mihai Cernencu: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului spune că fiecare se conştientizează pe sine aşa cum doreşte.
(UPDATE 22.02) Igor Boţan: Nu cred că un astfel de manual va fi elaborat, dar sunt convins că istoricii profesionişti din Moldova şi cei din Rusia trebuie să se întâlnească şi să discute acele subiecte spinoase care există. Nu văd de ce ar trebui să existe divergenţe ideologice. Noi ne deplângem trecutul şi cred că e ceva normal. Dar va veni un timp când de la distanţa faţă de evenimentele care ne-au marcat soarta vom avea o altă viziune. Animozităţile care au existat între state trebuie depăşite, astfel ca să nu încurce unei colaborări culturale, economice între naţiuni. Evenimentele care aici sunt tratate de o anumită manieră, cei din Federaţia Rusă le tratează cu totul altfel.
(UPDATE 21.55) Igor Boţan: Instituirea acestei comisiii e un pas corect, în direcţia bună. Nu cred nici eu că va avea randament chiar de la bun început, dar important e să înceapă să funcţioneze, apoi va apărea şi randamentul.
(UPDATE 21.53) Mihai Cernencu: Cei care s-au ocupat cu documentele nu sunt atât de tranşanţi în declaraţii. Comisia probabil va avea acces la multe documente.
(UPDATE 21.51) Victor Stepaniuc: Scopul creării acestei comisii este evidentă, pentru a-i aduce la o anumită conciliere pe istoricii de ambele părţi. Mă tem că această comisie foarte mulţi ani nu va da niciun rezultat, deoarece şi în alte state, nu doar la noi, există câteva curente de istorici. Există cinci tabere cu diferite viziuni ale evoluţiei istoriei noastre în Moldova.
(UPDATE 21.49) Leonid Tabără: Nu că aşa vrea Moscova, în toată lumea se face aşa. Sunt nişte norme internaţionale, nu e cum vrea Moscova.
(UPDATE 21.47) Veaceslav Stăvilă: Interesul nostru naţional ar fi să obţinem acces la documentele din perioada sovietică, cea a deportărilor, ceea ce nu au, spre exemplu, ţările baltice, cât mai multe documente, corespondenţă etc. SIS a declarat că există o înţelegere cu FBI că nu se dau publicităţii acte secrete. Am staţionat 20 de ani pe loc deoarece nu am putut să vedem documentele. Cum putem să descriem istoria noastră în perioada sovietică dacă Rusia ne-a redus la tăcere? Moldova nu poate să desecretizeze documentele dacă nu sunt de acord toate statele membre ale CSI. Comisia în primul rând se referă la schimbul de documente pe direcţia actelor diplomatice.
(UPDATE 21.41) Leonid Tabără: Federaţia Rusă nu e o putere regională, e un imperiu. Moldova trebuie să fie prietenă şi cu unii şi cu alţii, şi cu estul şi cu răsăritul. Federaţia Rusă e un partener strategic, avem o istorie comună.
(UPDATE 21.38) Mihai Cernencu: Există o comisie româno-rusă, alta polonezo-rusă. Cea mai bună soluţie e să lase pe fiecare să-şi interpreteze propria istorie. Nu cred că vor scrie istoria împreună. Rusia îşi are propriile ambiţii, Moldova nici pe departe nu poate avea asemenea ambiţii. Rusia vrea să se transforme dintr-o putere regională în una mondială. R. Moldova ar dori să găsească nişte puncte comune, să scoată multe elemente de tensiune, dar nu cred că soluţia va fi găsită până la urmă. Altceva e ca aceste probleme să nu fie utilizate în lupta politică, diplomatică.
(21.27) Moldova şi Rusia vor scrie istoria împreună. Acordul privind înfiinţarea comisiei mixte moldo-ruse, care urmează să studieze istoria, a fost semnat astăzi, în cadrul vizitei oficiale a premierului Vlad Filat la Moscova. "Pentru ce?" - ar întreba mulţi.
Fiecare stat deja îşi are propria istorie oficială. O rescriem din nou? Experţii rămân hotărâţi: comisia este creată pentru a fi evitate diferite interpretări şi speculaţii istorice. Însă aici apare o întrebare: e posibil aşa ceva în timp ce nu există un consens între istoricii din Molova? Divizaţi în două tabere, le va reuşi să facă doar istorie sau şi un pic de politică? "Eliberare sau ocupaţie?" - cum va răspunde la această întrebare comisia respectivă?
Aflaţi răspunsurile în această seară la Fabrika. Invitaţii de astăzi sunt istoricii Leonid Tabără, Mihai Cernencu, Veaceslav Stăvilă, Victor Stepaniuc şi analistul politic Igor Boţan.