Prim-ministrul Pavel Filip se află într-o vizită de lucru la Odesa. În cadrul conferinţei de presă, Filip a declarat că va pune în discuţie noul proiect de lege votat de Rada de la Kiev, care prevede lichidarea şcolilor cu predare în altă limbă decât cea ucraineană. 

"În cadrul întâlnirilor de astăzi vom discuta şi despre noul proiect al învăţământului, votat în această săptămână de Rada supremă de la Kiev. Astfel încât, implementarea acestuia să nu încalce drepturile etnicilor moldoveni şi români care trăiesc în Ucraina. Sunt sigur că nu vor exista probleme deoarece Ucraina a semnat un şir de convenţii internaţionale", a declarat Filip. 

Rada Supremă de la Kiev a votat un proiect de lege, care prevede lichidarea şcolilor cu predare în altă limbă decât cea ucraineană. Iniţiativa îi afectează direct pe românii din regiunea Cernăuţi şi Ţinutul Herţa, dar şi pe cei din sudul Basarabiei, care vor fi supuşi unui proces intens de deznaţionalizare. 

Legea adoptată de deputaţii de la Kiev prevede ca, până în 2020, toate şcolile în care copiii studiază în altă limbă decât ucraineana să fie lichidate complet. Deja de anul viitor, toţi elevii claselor gimnaziale, adică începând cu cei din clasa a cincea, vor fi obligaţi să înveţe doar în limba de stat. Şcolarii din clasele primare mai au un termen de graţie de trei ani, după care vor fi puşi în aceeaşi situaţie.

Deputaţii ucraineni şi-au motivat decizia prin faptul că mulţi cetăţeni vorbesc prost sau nu cunosc deloc limba ucraineană.

Totuşi, pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să fie aprobat de preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.Decizia a provocat critici dure din partea reprezentanţilor minorităţilor etnice, precum şi a ţărilor de origine, inclusiv România.

În regiunile istorice româneşti, care se află în prezent în componenţa Ucrainei, locuiesc peste 400 de mii de români. Aceasta este cea de a doua minoritate ca mărime, după cea rusă, de pe teritoriul statului ucrainean.