Filmul revoluţiei twitter. Cinci ani de la 7 aprilie 2009
Cinci ani se împlinesc astăzi de la revolta maselor, în special, a tinerilor, provocată de rezultatele alegerilor din cinci aprilie 2009. După mai mulţi ani de aflare la guvernare a Partidului Comuniştilor, oamenii s-au răsculat, pentru a schimba destinul ţării şi pentru a-şi reconstrui viitorul, care părea să le fi fost furat. Zeci de mii de tineri au ieşit în centrul Capitalei, în urma îndemnurilor lansate pe reţelele de socializare. Evenimentele din acea zi au marcat soarta ţării, care, iată, este la un pas de a primi noul act de identitate - cel al unui stat membru al Uniunii Europene.
În seara zilei de 6 aprilie 2009, mii de tineri s-au adunat în centrul Chişinăului, nemulţumiţi de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie. Ei s-au mobilizat prin intermediul reţelelor de socializare. Protestul a fost numit "Revoluţia Twitter" şi a fost scânteia lui 7 aprilie.
"Zi de doliu naţional. Dacă nu ai votat pentru PCRM, ia o lumânare şi ieşi în stradă! Ne vedem la ora 18:00, la Ştefan cel Mare!". Aşa suna cel mai accesat mesaj pe internet pe 6 aprilie 2009. Protestul a izbucnit însă, a doua zi.
La ora zece, în Piaţa Marii Adunări Naţionale erau deja aproximativ cinci mii de tineri. Câţiva dintre ei aruncau cu pietre şi ouă înspre clădirea Preşedinţiei. Ulterior, au atacat maşina pompierilor, care şi-a îndreptat tunurile cu apă spre ei.
Numărul protestatarilor creştea în fiecare oră. În scurt timp, scuarul Preşedinţiei era plin de manifestanţi, care au forţat cordonul format din poliţişti.
Când numărul protestatarilor din centrul oraşului a ajuns la aproximativ 30 de mii, scutierii nu au mai făcut faţă şi s-au retras. Birourile din clădirea Preşedinţiei au fost vandalizate şi incendiate. Poliţiştii revin în forţă şi se încaieră cu manifestanţii. În ambele tabere sunt răniţi.
Poliţia revine cu gaze lacrimogene. Apar zvonuri despre primele victime. Doi protestatari arborează drapelul României şi cel al Uniunii Europene pe sediul Preşedinţiei.
Mulţimea porneşte spre sediul televiziunii naţionale, care transmitea în acele momente emisiuni de divertisment. Şefii postului îi trimit urgent pe angajaţi acasă.
Marşuri de protest apar la Bălţi şi Ungheni, iar la Chişinău, politicienii cad de acord să fie renumărate voturile. Reprezentanţii opoziţiei fac apel către tineri să iasă din sediile devastate ale Parlamentului şi Preşedinţiei.
Pe 8 aprilie, premierul Zinaida Greceanîi face un apel către mame, să-şi ţină soţii şi copiii acasă. "Jertfele umane vor fi foarte greu de evitat. Poliţia va folosi toate mijloacele pentru apărarea constituţionalităţii RM, inclusiv arme", a declarat Greceanîi.
Manifestaţiile au continuat însă până pe 10 aprilie, de data aceasta fără violenţe şi vandalizări.