Banca Națională prognozează diminuarea inflației și a redus rata de politică monetară la minimul istoric de 5,5% și spune că relaxarea politicii monetare va depinde preponderent de situația macroeconomică curentă. Însă FMI afirmă că decizia respectivă a fost luată prematur ca urmare a riscurilor privind politica bugetară, constată în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, jurnalistul Victor Ursu.

Presiuni inflaționiste pot avea prețurile la petrol și condițiile climaterice nefaste, dar anul 2020 va fi marcat de un trend dezinflaționist. În context, banca centrală pentru a impulsiona creditarea sectorului real menționează că banii s-ar mai putea ieftini după reducerea ratei la 5,5%. Dar ca urmare a excesului de lichiditate din sectorul bancar de 6,04 miliarde de lei efectele de reducere a costurilor împrumuturilor va întârzia pentru sectorul corporate. Beneficiarul exclusiv va fi Guvernul, care-și va reduce costurile deficitului bugetar.

În opinia lui Victor Ursu, în urma șocurilor climaterice care sunt tot mai frecvente ar putea afecta productivitatea sectorului agricol ceea ce ar duce la majorarea prețurilor la produsele alimentare. Ba mai mult, schimbarea condițiilor economice la nivel mondial și tensiunile geopolitice au un efect direct asupra principalelor indicatori economici globali și se vor regăsi și în evoluțiile din Republica Moldova.

Prognoza inflației a băncii centrale denotă dominația prețurilor la produsele alimentare și a inflației de bază pe tot orizontul de prognoză. Iar prețurile reglementate vor avea un șoc temporar, iar majorarea prețurilor la combustibili va fi una nesemnificativă.

Produsele alimentare care sunt cele mai sensibile la majorarea prețurilor au cel mai mare impact în condițiile în care aproape jumătate din veniturile populației sunt direcționate pentru alimente. Persoanele cu venituri mici sunt cele mai afectate de majorarea prețurilor. Pentru anul curent avansul prețurilor este prognozată la 5,1%, iar pentru anul viitor – 3,6%.

”Riscurile inflaționiste sunt constate și de FMI, care susține că sunt determinate de politica bugetar-fiscală mai relaxată și de deprecierea monedei naționale. Iar BNM trebuie să fie gata să ajusteze politica monetară, în cazul în care se vor materializa riscurile care ar putea influența perspectivele inflației. Ba mai mult, decizia de relaxare a politicii monetare de la sfârșitul anului trecut a fost luată prematur”, a concluzionat Victor Ursu.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.