Discuțiile privind planul de ajutor pentru Grecia ar putea ține cont de impactul crizei refugiaților asupra finanțelor publice deja secătuite ale țării. Declaraţia a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Fondului Monetar Internațional (FMI), relatează agerpres.ro.

"Îmi imaginez că chestiunea presiunilor bugetare suplimentare cu care țara s-ar putea confrunta va fi abordată în contextul acestor discuții', a spus Gerry Rice, răspunzând unei întrebări privind afluxul de refugiați. 

Aflată în prima linie, Grecia se confruntă aproape cotidian cu sosiri de noi refugiați pe coastele sale și a solicitat un ajutor specific din partea Comisiei Europene. 

Țara, aflată într-o gravă criză economică, este angrenată în discuții cu creditorii europeni și cu FMI privind modul de aplicare a planului de ajutor internațional în valoare de 86 de miliarde de euro adoptat în cursul verii. 

Întrebat despre posibilitatea ca Atena să beneficieze de un ajutor adițional sau de obiective bugetare reduse din pauza impactului refugiaților, purtătorul de cuvânt al Fondului a afirmat că nu deține detalii. 

Aflată atunci sub asistența financiară a FMI, Iordania a beneficiat de o relaxare a obiectivelor bugetare fixate de Fond în contextul afluxului de refugiați din Siria vecină. 

Atena nu a solicitat până în prezent ajustarea programului său economic, dar a cerut o revenire la un TVA mai puțin ridicat pentru insulele grecești cele mai afectate de criza migranților. 

FMI ia parte la discuții privind planul de ajutor dar așteaptă încă să primească garanții din partea Atenei asupra reformelor și din partea Bruxellesului asupra măsurilor de reducere a datoriei pentru a participa la finanțare. 

Purtătorul de cuvânt a mai precizat că misiunea FMI este în curs de evaluare a rezultatelor auditului european privind băncile grecești, care a ajuns recent la concluzia că nevoile de recapitalizare sunt de 14,4 miliarde de euro, mai puțin decât estimau creditorii.