Fondul Monetar Internațional (FMI) propune ca persoanele cu venituri mari și companiile care au prosperat în criza coronavirusului să plătească impozite suplimentare, pentru a arăta solidaritate cu cei care au fost cel mai puternic afectați de pandemie, scrie Financial Times, citat de economedia.ro.

O taxă temporară ar contribui la reducerea inegalităților sociale care au fost exacerbate de criza economică și de sănătate de anul trecut, a transmis miercuri FMI, în monitorul său fiscal. De asemenea, potrivit FMI, o astfel de taxă i-ar asigura pe cei mai afectați că lupta împotriva COVID-19 este un efort colectiv în cadrul societăților.

Vitor Gaspar, șeful diviziei fiscale a FMI, a declarat pentru Financial Times că o creștere simbolică a impozitării asupra celor care au prosperat în ultimul an ar consolida coeziunea socială, chiar dacă nu ar fi nevoie urgentă de mai mulți bani la bugetele publice.

Țările ar trebui să ia în considerare această politică, deoarece ar contribui la percepția „că toată lumea depune efortul necesar pentru recuperarea din criza COVID-19”, a spus el.

Potrivit FMI, în timpul pandemiei a existat o creștere a inegalității, deoarece persoanele mai tinere și mai sărace au suferit cel mai mult, având un risc mult mai mare de a-și pierde locurile de muncă și veniturile.

Economiile avansate cu sisteme fiscale solide ar trebui să își mărească ratele de impozitare pe venit pentru o perioadă, a spus FMI, dând ca exemplu impozitul de solidaritate al Germaniei după reunificare.

Fondul a spus, de asemenea, că ar trebui luat în considerare și un impozit special pe profiturile excedentare pentru companiile care au realizat randamente neobișnuit de mari în 2020.

„Impactul simbolic al acestui tip de contribuție este uneori foarte important, mai ales într-o astfel de situație excepțională în care solidaritatea socială joacă un rol deosebit de puternic ”, a spus Gaspar.

Apelul FMI vine în ciuda faptului că majoritatea țărilor nu se confruntă cu o criză a finanțelor publice. Fondul prognozează că nivelul datoriei economiilor avansate probabil se va stabiliza după pandemie, după ce a crescut brusc pe măsură ce țările au luptat împotriva virusului.

Împrumuturile puternice ale țărilor, luate anul trecut, au contribuit la rezultate economice mult mai bune, a spus FMI. Economiile avansate au împrumutat 11,7% din venitul național, țările emergente 9,8% și țările cu venituri mici 5,5%.

Ratele scăzute ale dobânzii au contribuit la atenuarea impactului fiscal al acestor împrumuturi mai mari în economiile avansate, iar FMI se așteaptă ca povara datoriei publice să se stabilizeze în aceste țări mai bogate până la mijlocul deceniului.

Cu toate acestea, cele mai sărace țări din lume se vor lovi de „provocări” să-și finanțeze datoriile, a spus FMI, subliniind acest decalaj dintre de națiunile care se pot împrumuta în mod liber și care își vor reveni mai repede din pandemie și cele care nu își pot permite cu ușurință vaccinuri sau sprijin.

„Este important să se sublinieze caracterul cu mai multe viteze al redresării și ca politicile să fie adaptate pentru a se potrivi circumstanțelor specifice fiecărei țări”, a spus Gaspar.

El a cerut țărilor să investească în producția și distribuția vaccinurilor COVID-19, spunând că aceasta este cea mai importantă politică fiscală imediată pe care ar trebui să o pună în aplicare. Acest lucru ar costa zeci de miliarde de dolari, dar ar trebui să stimuleze perspectivele de creștere suficient pentru a crește veniturile fiscale numai în țările avansate cu un trilion de dolari până în 2025, estimează FMI.