Cipru poate respira uşurat. Miniştrii Finanţelor din zona euro au ajuns la un acord pentru multaşteptatul plan, ce va salva ţara de la faliment, în schimbul promisiunilor autorităţilor de la Nicosia de a mări impozitele.

După zece ore de discuţii, Eurogrupul, Banca Centrală Europeană şi FMI au convenit să ofere Ciprului un ajutor de 10 miliarde de euro. Planul de salvare reduce din povara economică a ţării, dar îngreunează situaţia deponenţilor bancari. Şi asta, deoarece, autorităţile cipriote trebuie să introducă o cotă unică de impozitare de aproape 10 la sută pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro şi o taxă de 6,75 la sută pentru depozitele mai mici.

"Eurogrupul consideră că asistenţa financiară pentru Cipru este justificată prin protejarea stabilităţii financiare în această ţară şi în zona euro în general. Este oferit un pachet financiar care a fost redus cu până la 10 miliarde de euro", a declarat preşedintele Eurogrupului Jeroen Dijsselbloem.

Totodată, Cipru a fost de acord să-şi majoreze şi impozitul pe profit de la 10 la 12,5 la sută. Potrivit preşedintelui Eurogrupului, în cadrul programului de creditare de urgenţă, datoria ţării va scădea până la 100% din PIB până în 2020.

În afară de FMI şi UE, şi Rusia ar putea contribui la finanţare, prin extinderea unui împrumut de 2,5 miliarde de euro acordat deja Ciprului.

Iniţial, autorităţile de la Nicosia au estimat că au nevoie de 17 miliarde de euro pentru a restabili economia ţării.

Cipru este al cincilea stat după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania care a solicitat un ajutor financiar extern în urma crizei datoriilor suverane, care a început în 2010.