Statele din zona euro trebuie să înființeze un buget comun, să fie pregătite să piardă, într-un anumit grad, controlul asupra bugetului și să pună la comun resursele, pentru a înființa un program de asigurare în caz de nevoie și obligațiuni comune, se arată într-un raport publicat de economiștii Fondului Monetar Internațional (FMI), la care face referire Agerpres.ro.

Pentru a evita repetarea crizei datoriilor, care a dus la pachete de asistență financiară pentru Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania și Cipru, cele 17 state din zona euro trebuie să înăsprească reglementările privind disciplina fiscală și să poată transfera fonduri înainte de extinderea unei crize.

"Deși primul pas spre rezolvarea problemelor fiscale trebuie să fie instituirea unui capital tampon, amploarea șocurilor și capacitatea statelor de a menține încrederea piețelor sugerează că este necesar un mecanism de asigurare în regiune. Acel mecanism poate fi integrarea fiscală", se arată în raportul FMI.

Problema cea mai urgentă o reprezintă un mecanism de protejare a băncilor și o uniune bancară funcțională. Deși uniunea fiscală este cu un pas înainte, trebuie adoptate și alte de măsuri, care să sporească încrederea investitorilor, consideră instituția cu sediul la Washington.

"Zona euro nu-și poate permite o repetare a politicilor financiare și fiscale imprudente, care au afectat unele state. Pentru a se asigura că reglementările fiscale adoptate la nivelul zonei euro sunt implementate, statele trebuie să răspundă în cazul neîndeplinirii acestor obligații", disciplina fiscală permițându-le să pună la un loc resursele pentru a ajunge la un buget comun al zonei euro, potrivit raportului FMI.

După aceea, zona euro ar putea avea propriile instrumente privind datoriile, care ar ajuta la finanțarea unor transferuri temporare către statele membre care se confruntă cu dificultăți sau chiar către sprijinirea băncilor.

Raportul FMI arată că bugetul ar putea fi în valoare de până la 2,5% din PIB-ul zonei euro, de aproximativ 10.000 de miliarde de euro (13.000 miliarde de dolari), adică aproximativ 200 de miliarde de euro. Un astfel de buget va fi însoțit de înăsprirea supervizării, inclusiv o suspendare a plăților către un stat, dacă acesta nu respectă reglementările privind deficitul și datoria.

Luna trecută, Comisia Europeană a propus înființarea unei autorități unice, care va avea puterea de a decide când băncile trebuie salvate sau închise, în pofida faptului că oficialii germani sunt de părere că aceste prevederi încalcă tratatele europene, care limitează puterile Bruxellesului asupra finanțelor naționale.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, mecanismul unic de rezoluție pentru uniunea bancară va avea un nou board, format din reprezentații Băncii Central Europene, Comisiei Europene și ai autorităților naționale competențe (și anume, cele ale statelor în care se află sediul central al băncii, precum și sucursale și/sau filiale ale acesteia). Acest comitet ar avea competențe largi pentru a analiza și a defini modul de abordare a rezoluției unei bănci: ce instrumente trebuie utilizate și cum ar trebui să se implice Fondul european de rezoluție.

De asemenea, Comisia propune înființarea unui Fond unic de rezoluție bancară, sub controlul Comitetului unic de rezoluție, pentru a se asigura că, în timpul procesului de restructurare, banca beneficiază de un sprijin financiar pe termen mediu. Fondul respectiv ar fi finanțat prin contribuții ale sectorului bancar, înlocuind fondurile naționale de rezoluție ale statelor membre care fac parte din zona euro și ale statelor membre care participă la uniunea bancară.

Continuarea articolului pe Agerpres.ro.