Dăm bani grei pe fructe şi legume, pentru a ne alimenta sănătos. Putem avea însă încrederea că acestea sunt la fel de bune precum arată? Vitamine sau otravă? Ce prevalează în fructele şi legumele de import?

Elena a cumpărat fructe pentru familia sa la una din pieţele agricole din capitală.

"Am cumpărat un pepene verde şi l-am consumat acasă. Peste câteva ore, copilului i s-a făcut rău. Am chemat ambulanţa şi am fost transportaţi la spital. Copilul a consumat doar o felie", povesteşte femeia.

Medicii nu par să fi luat în serios intoxicaţia micuţului.

"Am primit tratament, dar după două zile copilului i s-a făcut mult mai rău şi am fost deja internaţi în secţia de reanimare, cu diagnosticul pancreatită reactivă", mai spune Elena.

În traducere din limbajul doctorilor, acest lucru înseamnă intoxicaţie cu nitraţi.

"A fost foarte îngrozitor, durerile erau foarte puternice, copilul chiar şi-a pierdut cunoştinţa", îşi aduce aminte femeia.

Elena este medic de profesie şi e foarte atentă de unde cumpără fructele şi legumele pentru familie.

"Desigur că ne străduim să cumpărăm producţia din locuri autorizate, dar nu avem prea mari speranţe, pentru că sunt sigură că controlul nu este suficient. Mulţi cunocuţi au avut intoxicaţii", mai spune ea.

Iată ce spun alţi oameni:

"Noi nici nu cumpărăm de la piaţă, fiindcă toate legumele şi fructele au nitraţi"

"Nu prea am încredere. Îmi pare că nu există nici un control în privinţa asta".

"Ne otrăvim. Eu am avut intoxicaţii şi de la căpşuni, de la roşii şi castraveţi. Am impresia că nu există un control în acest sens"

"Sigur că fructele şi legumele conţin nitraţi. Chiar şi producătorii autohtoni utilizează nitraţi, pentru a obţine un venit mai mare"

"În familia noastră, copiii s-au intoxicat cu pepene verde şi cu căpşuni"

Experţii confirmă că printre fructele şi legumele de pe piaţă există multă otravă. Ei spun că se întâmplă şi din cauza tehnologiei intense de producere.

"În Turcia sau Olanda sunt tehnologii sofisticate, iar plantele sunt crescute cu ajutorul unor soluţii nutritive, însă pericolul este mai mare de a se acumula nitraţi în sol", afirmă profesorul de la Universitatea Agrară, Gheorghe Pripa.

Există şi motive ce nu pot fi controlate de om.

"De exemplu la cartof se recomandă, în zona de Nord, 150 kg de azot, la aşa doză nu ar trebui să se acumuleze nitraţi, dar timpul înnourat şi insuficienţa de lumină nu dau posibilitate plantelor să prelucreze azotul din interior şi el se acumulează sub formă de nitraţi", mai spune profesorul.

Problema este că, fiind conştienţi că au crescut otravă, mulţi fermieri nu se sfiiesc să o scoată în vânzare.

"Vă spun sincer că nu am încredere. Am cunoştinţe, mulţi dintre absolvenţii noştri care cresc astfel de produse, nici nu se mai duc să facă analiză, doar iau tichetul, plătesc şi iau rezultatul că nitraţi nu sunt în legume şi fructe", spune Gheorghe Pripa.

Pentru a ne convinge de calitatea produselor, am cumpărat fructe şi legume din diferite magazine. Apoi le-am testat cu un măsurător de pesticide. Iată rezultatele:

În trei dintre cele patru mostre concentraţia de compuşi ai azotului s-a dovedit a fi periculoasă. În ceapă, de exemplu, limita admisibilă a fost depăşită de două ori.

Pentru a ne convinge de veridicitatea rezultatelor, am solicitat opinia experţilor de la Institutul Național de Standardizare şi Metrologie. Rezultatele de laborator au fost, însă, cel puţin stranii.

"În toate produsele pe care le-am primit pentru analiză, cantitatea de nitraţi este mai mică decât indicele minim care poate fi depistat.  Adică nici un produs nu este periculos pentru consum", spune şeful de laborator, Galina Cecico. 

Mai mult, responsabilii de la laborator ne-au dat asigurări că foarte rar se întâmplă să găsească în fructele ş legumele testate concentraţii periculoase de nitraţi.

"În ultimii doi ani, nu am avut niciun caz în care să depistăm concentraţii exagerat de mari", mai spune Galina Cecico. 

Şi dacă în laboratoare situaţia pare bine-merci, medicii au un tablou mai sumbru.

"Nu cred şi ştiu, de fapt, pentru că sunt prea mulţi oameni care mi se adresează cu copii care au intoxicaţii de la produse cumpărate la piaţă", spune cercetătorul principal în secţia ştiinţifică de pediatrie din cadrul Centrului Mamei şi al Copilului, Liubovi Vasilos.

"Zilnic nimeresc în produsele alimentare circa 200 mg de nitraţi, dar 70 la sută dintre nitraţi ajung în cartof, iar 30 la sută nimeresc în apă sau produsele din carne", explică profesorul Gheorghe Pripa.

"Cartofii sunt foarte periculoşi. Produsele cu o cantitate sporită de nitraţi provoacă intoxicări severe. Sănătatea populaţiei deja este afectată. Mai mult, două treimi dintre copii se îmbolnăvesc foarte des şi creşte numărul bolilor cronice. Aşa că, aici, desigur că nitraţii au un rol. Noi am demonstrat asta în propriile cercetări", spune Liubovi Vasilos.

Concentraţia mare de nitraţi poate fi fatală.

"Nitraţii împiedică circulaţia oxigenului în sânge, iar dacă oxigenul nu ajunge la ţesuturi, organismul se sufocă. Este o boală foarte gravă, care poate duce la deces, dacă nu se acţionează prompt", mai spune Cercetătorul principal în secţia ştiinţifică de pediatrie, din cadrul Centrului Mamei şi al Copilului.

Însă chiar dacă nu suferim intoxicaţii, nu putem fi siguri că mâncăm produse sănătoase. Nitraţii au proprietatea de a se acumula în organism.

"Hipertonie, obezitate, dar şi afecţiuni cardiace, motivul principal, în lume, a morţii timpurii. Afectează sistemul imunitar, funcţiile reproductive, provoacă malformaţii. Se observă o încetinire în dezvoltarea fizică şi biologică a copiilor", explică Liubovi Vasilos.

Am încercat să aflăm de la responsabili cât de riguros sunt verificate fructele şi legumele de import. Timp de o săptămână, am tot insistat să obţinem informaţii de la şefii instituţiilor responsabile de controlul acestor produse. Atât directorul Inspectoratului fitosanitar, cât şi conducătorul Agenţiei Naţionale pentru Securitatea Alimentelor ne-au ignorat apelurile. Singurul care s-a dovedit a fi mai receptiv a fost ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, dar carul nu s-a mişcat din loc.

"Ce pot să fac. Eu mă aflu în nordul ţării, la o şedinţă. Sunaţi la mine în anticameră, secretara îi va transmite lui Senic să vorbească cu voi (n.r. Iurie Senic, şeful Serviciului producţie ecologică şi produse de origine din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare)", a declarat la telefon ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Şi pentru că oficialii nu sunt în stare sau nu vor să ofere explicaţii pe care sunt obligaţi să le dea consumatorilor, este bine să ţinem cont de câteva sfaturi, care ne pot ajuta să nu ajungem la spital. În pepenele verde, cel galben şi în castraveţi concentraţia nitraţilor este mai mare lângă coajă, deci mijlocul este cel mai inofensiv.

"Se taie numai fâşia. E cea mai dulce, şi deja de trei ori mai puţini nitraţi care se conţin acolo", explică profesorul Gheorghe Pripa

La morcov şi varză este invers, nitraţii se concentrează în mijloc. Specialiştii mai spun că există şi metode simple pentru a reduce considerabil concentraţia de nitraţi din fructe şi legume.

"Dacă lăsăm produsele curăţate, pentru o oră în apă, putem reduce concentraţia nitraţilor cu 15-20 la sută. De asemenea, prin fierbere putem reduce nitraţii. În condiţiile în care oficialii ignoră lucrurile pentru care sunt plătiţi din bani publici, iar laboratoarele de stat arată că totul este bine, aceste mici secrete ne pot salva sănătatea sau chiar viaţa", explică şi Liubovi Vasilos.