Fumatul la colţul şcolii a devenit un ritual mai mult decât obişnuit. Cu toate acestea, autorităţile nu au date exacte despre numărul minorilor care fumează. În acelaşi timp, experţii avertizează că nerestricţionarea comercializării tutunului ar putea avea efecte catastrofale.

Dinu fumează de la 15 ani. El spune că a încercat din curiozitate, apoi s-a lăsat dus de val. Deşi conştientizează riscurile fumatului, tânărul nu vrea să renunţe.

"Atunci când fumez simt o relaxare totală. Mă simt destul de bine, mă ocup cu sportul", a menţionat băiatul.

Singurul studiu despre minorii dependenţi de tutun, realizat de Centrul Naţional de Sănătate Publică, mai mulţi ani în urmă atestă că jumătate dintre ei au început să fumeze până la vârsta de 10 ani. Medicii avertizează că fumatul de la o vârstă fragedă poate avea efecte irecuperabile.

"Fumul acesta conţine substanţe care irită bronşiile şi va dezvolta bronşita cronică. Nicotina inhibă creşterea fizică. Această nicotină influenţează glandele sexuale şi peste un timp vor avea probleme cu viata sexuală", a declarat medicul narcolog Vitalie Pastuh-Cubolteanu.

Potrivit psihologilor, cei mai mulţi minori preiau obiceiul fumatului de la adulţi.

"Poate să fie stimulat de părinţii, care fumează sau de grupul de referinţă unde sunt prietenii lui. Un alt motiv poate să fie de a se afirma, respectul de sine sau de a-şi întări încrederea în sine", a menţionat psihologul Lucia Savca.

Experţii în sănătate susţin că legislaţia actuală favorizează şi chiar încurajează consumul de ţigări.

"Astăzi intraţi într-un market unde se vând produse şi veţi vedea cum se promovează produsele de tutun. Ţările care se gândesc la sănătatea copiilor şi la sănătatea adolescenţilor deja au interzis ca ţigările să fie afişate în locuri vizibile", a spus expertul în sănătate PAS, Gheorghe Ţurcanu.

Anul trecut, Guvernul a aprobat Programul naţional privind controlul tutunului, care prevede majorarea până în anul 2014 a accizului pentru ţigări cu 50 la sută, iar până anul 2016 cu 60 la sută.