Fumatul și activitatea creierului. Poate consumul de țigări provoca demență?
foto: PUBLIKA.MD
Pe lângă plămâni și inimă, fumatul dăunează și activității creierului, iar studiile recente demonstrează cât de mare este influența acestui viciu inclusiv asupra abilităților cognitive ale unei persoane. Totodată, cercetările arată că până la patru din zece cazuri de demență ar putea fi legate de 12 factori de risc pentru sănătate, stil de viață și mediu, iar fumatul este unul dintre primii trei cei mai importanți dintre acești factori de risc.
Îmbătrânirea creierului
Îmbătrânirea creierului nu începe brusc la o anumită vârstă. Potrivit oamenilor de știință, aceasta este consecința unor factori, atât genetici, cât și de mediu, care joacă un rol important de-a lungul întregii noastre vieți.
Factorii care afectează această rată de declin sunt încă în curs de cercetare, dar unii sunt deja clari, iar unul dintre ei este fumatul. Potrivit unui studiu, fumătorii au un cortex cerebral mai subțire decât nefumătorii - cu alte cuvinte, fumatul distrugea materia cenușie la fumători. Acest lucru este important, deoarece cortexul cerebral este o parte a creierului care este crucială pentru abilitățile de gândire, inclusiv pentru memorie și învățare.
Cortexul tinde să se subțieze în mod natural odată cu vârsta, dar studiile au constatat că, în condiții de egalitate, cu cât oamenii fumează mai mult, cu atât mai mult au tendința de a avea un cortex subțire. Aceste rezultate sugerează că fumatul accelerează subțierea normală a cortexului care apare odată cu vârsta.
Fumul și efectele asupra creierului
Unele studii sugerează că substanțele chimice din fumul de țigară ar putea crește reacțiile chimice dăunătoare, cum ar fi stresul oxidativ și inflamația la nivelul creierului.
Fumul de tutun este format 6000 de compuși, dintre care circa 100 sunt cancerigeni, iar mulți constituenți au o toxicitate cunoscută pentru creier, sistemul cardiovascular și cel pulmonar. Principalii compuşi toxici din fumul de ţigară sunt gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiţi alcaloizi.
Printre mecanismele potențiale ale efectelor nocive ale fumului se numără stresul oxidativ, inflamația și procesele aterosclerotice.
Pe lângă impactul direct asupra creierului, s-a demonstrat că fumatul îngroașă pereții arterelor și îngustează circulația sângelui. Acest lucru crește riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral, care sunt factori de risc cunoscuți pentru demența vasculară.
O cercetare din 2015 a analizat 37 de studii care au comparat fumătorii și nefumătorii și a constatat că fumătorii aveau cu 30% mai multe șanse de a dezvolta demență. Studiile au constatat, de asemenea, că renunțarea la fumat scade riscul de demență până la nivelul unui nefumător.
Peste un miliard de fumători în întreaga lume
Peste un miliard de oameni din întreaga lume sunt fumători. Doar 2 persoane din 10 reușesc să renunțe de sine stătător la acest viciu. Un număr tot mai mare de guverne completează în prezent măsurile tradiționale de control al tutunului cu o abordare de reducere a riscurilor, adică oferă adulților care altfel ar continua să fumeze produse mai puțin nocive, create în baza dovezilor științifice.
De notat că, o directivă din 2016 a UE a recunoscut că produsele fără fum sunt diferite de țigări, creând categorii de reglementare diferențiate.
În iunie 2022, în Belgia, de exemplu, Consiliul Superior de Sănătate a emis un raport consultativ privind țigările electronice care „solicită un control mai strict al aromelor utilizate în lichidele pentru țigări electronice”, dar „subliniază că țigara electronică este un instrument care îi poate ajuta pe fumători să se îndepărteze de țigara clasică ce presupune arderea tutunului, care e mult mai dăunătoare pentru sănătate”.
Produsele care nu ard, cum ar fi țigările electronice, produse din tutun încălzit și produsele orale fără fum sunt o alternativă pentru adulți la continuarea fumatului. Deși nu sunt lipsite de riscuri și livrează nicotină, care creează dependență, absența combustiei poate reduce semnificativ nivelurile medii de substanțe chimice nocive în comparație cu cele ale țigărilor.
Beneficiile renunțării la fumat
Nu e niciodată prea târziu să vă lăsați de fumat. O afirmă cercetătorii de la Oxford, care au urmărit obiceiurile unui grup de medici britanici pe parcursul unui studiu de 50 de ani. Aceștia au descoperit că renunțarea la fumat până la vârsta de 60 de ani ar putea crește speranța de viață cu până la trei ani. Cei care renunță la 30 de ani câștigă până la 10 ani de speranță de viață.
O altă veste bună este că după renunțarea la fumat se poate produce o inversare parțială a daunelor provocate creierului, dar este un proces de lungă durată. Potrivit unui studiu realizat de Ohio State University, fumătorii care au renunțat la fumat se confruntă cu o probabilitate mai mică de declin cognitiv.
Oamenii de știință au constatat că pentru cei care au fumat de-a lungul vieții un numărul mediu de țigări, a fost nevoie de aproximativ 25 de ani pentru recuperarea completă a zonelor afectate ale cortexului. Cei care au fumat mai puțin decât media s-au recuperat mai repede, în timp ce cei care au fumat cel mai mult mai aveau încă un drum lung de parcurs pentru a se recupera.