Pe lângă toate crizele politice şi economice, omenirea a avut de înfruntat, în 2013, şi furia naturii. Rar dacă a trecut vreo lună fără ştiri despre dezastre naturale care au făcut una cu pământul localităţi, au curmat mii de vieţi şi au transformat destinul milioanelor de oameni într-un calvar.

Este şi cazul insulelor Filipine, lovite de cea mai puternică furtună din cele observate vreo dată în lume. Taifunul Haivan şi-a croit drum, deopotrivă, prin junglă, localităţi şi vieţi omeneşti. Nici continentul european nu a fost ferit de loviturile naturii. Sfârşitul anului a fost unul marcat de uragane care au lăsat în frig şi beznă mii de oameni din nordul şi vestul Europei.

Sfârşitul lumii a venit, pentru mulţi filipinezi, în luna noiembrie, odată cu supertaifunul Uaiyan. Oraşe întregi au fost spulberate, la propriu, de vântul apocaliptic. Sute de mii de oameni încă mai încearcă să-şi revină după una dintre cele mai devastatoare catastrofe care s-au abătut peste ţară. Cele mai multe distrugeri au fost provocate de valurile uriaşe, comparabile ca putere cu tsunami din 2004.

"Simt că înnnebunesc atunci când mă gândesc la cum o să ne descurcăm. Vrem să ne întoarcem acasă, dar nu avem cum. Cadavrul copilului meu începe să miroase urât. Nu ştiu ce să fac", a spus o persoană.

Vremea a fost permanent cu un pas înaintea autorităţilor. Conducerea ţării a decretat stare de urgenţă naţională abia după ce taifunul a lăsat insulele într-un haos absolut.

"Declarăm stare de calamitate naţională", a declarat preşedintele Insulelor Filipine, Benigno Aquino Filipine.

Rămaşi singuri în faţa consecinţelor calamităţii, fără alimente, apă şi medicamente, oamenii au pus mâna pe arme ca să facă rost de produsele de strictă necesitate. Localnicii din zonele sinistrate au jefuit tot ce le-a stat în cale sau au scotocit printre ruine, în speranţa că vor găsi hrană şi îmbrăcăminte. Un convoi al Crucii Roşii a fost atacat, iar militarii au patrulat străzile în încercarea de a menţine situaţia sub control.

"Am reuşit să obţinem toate acestea, iar acum le vindem, ca să ne putem cumpăra orez", a menţionat un localnic.

"Încercăm să supravieţuim aici, deşi ne este foarte greu. Totul este distrus. Nu mai avem case. Nu mai avem nimic de mâncare şi nici apă potabilă nu este", a afirmat o femeie.

Întreaga lume a sărit în ajutorul oamenilor disperaţi şi le-a oferit ajutoare financiare, produse alimentare şi medicamente. Cel mai recent bilanţ arată că peste 6 mii de oameni au murit şi peste 27 de mii au fost răniţi. În total, mai bine de 16 milioane de oameni au avut de suferit în urma stihiei, aproape patru milioane au rămas fără un acoperiş deasupra capului, iar 140 de mii au fost plasaţi în adăposturi temporare. Treptat, locuitorii din Filipine încep să îşi revină după taifun, iar în ţară se redeschid şcolile.

Nici continentul european nu a scăpat de furia naturii. Cele mai puternice ploi torenţiale din ultimii peste 100 de ani au creat haos în Europa Centrală, iar zeci de oraşe au fost acoperite de ape. Peste 20 de oameni şi-au pierdut viaţa, iar mii de oameni au fost evacuaţia la începutului lunii iunie. Inundaţiile i-au costat pe asiguratori peste 4,5 miliarde de euro. Pe 3 iunie, în 50 de localităţi din Cehia a fost decretată stare de urgenţă, din cauza creşterii alarmante a nivelului apei în râuri. Liniile de cale ferată au fost închise, iar în capitala ţării, Praga, au fost ridicate bariere de protecţie, pentru prima dată din 2002. Asta după ce nivelul râului Vltava a crescut ameninţător.

Guvernul a mobilizat peste o mie de militari în lupta cu stihia, iar în Praga a fost suspendată circulaţia metroului. Abia după cinci zile de inundaţii ţara a putut respira uşurată.

În Austria, în doar două zile au căzut ploi cât în două luni. Apele au întrerupt activitatea de pe multe linii de cale ferată din apropierea graniţei cu Germania, iar râul Inn a inundat o parte din oraşul Schaerding. Mii de oameni au fost evacuaţi din cauza ploilor puternice, care au provocat alunecări de teren. Iar o centraă electrică din oraşul Salzburg a ajuns sub ape. Autorităţile au ordonat evacuarea a zeci de mii de persoane.

Situaţia fost îngrijorătoare şi în Germania, după ce râul Elba a ieşit din albie. Mai multe drumuri au fost transformate în râuri, iar mii de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. Cel mai grav au fost afectate regiunile Bavaria şi Saxonia.

Mai bine de 30.000 de oameni, inclusiv militari, au fost mobilizaţi pentru operaţiuni de salvare în sudul şi estul Germaniei. Între timp, nivelul record al Dunării a provocat pagube în Budapesta, unde soldaţii şi voluntarii au construit ziduri cu o înălţime de aproape 10 metri pentru a opri puhoaiele.

"Oameni din întreaga ţară s-au înregistrat în calitate de volunatri, iar serviciile de urgenţă i-au repartizat în regiunile afectate", a spus o persoană.

Mai multe regiuni din sudul şi nordul capitalei maghiare au fost acoperite de ape, iar autorităţile au decretat stare de urgenţă. Iar Polonia a fost lovită de două valuri de inundaţii în această vară. Situaţia a fost dramatică mai ales în oraşul Bogatynia, unde trei sferturi din localitate au ajuns sub ape.

Şi în România inundaţiile au făcut ravagii. După ce o viitură violentă a măturat mai multe localităţi din Galaţi, ploile torenţiale au creat pagube însemnate şi în judeţele Vaslui, Tulcea şi Suceava. Bilanţul potopului este dramatic: nouă persoane şi-au pierdut viaţa, 22 de localităţi au fost afectate de ploi şi peste 2.400 de persoane au fost evacuate din calea apelor. De asemenea, aproape 1.400 de case au fost variate, iar 11 locuinţe au fost distruse complet.

Mexicul a fost lovit cu o forţă distrugătoare de mai multe furtuni. Ploile puternice au provocat inundaţii şi alunecări de teren în mai multe state, iar bilanţul victimelor a fost de peste 100 de morţi. Stihia a făcut ravagii în special în nordul ţării. Ministerul Finanţelor a alocat peste 925 de milioane de dolari pentru înlăturarea consecinţelor dezastrului care a afectat mai mult de 1,2 milioane de oameni. Autorităţile spun că inundaţiile provocate de două furtuni, care au lovit simultan Mexicul, sunt cele mai grave din 1958.

Potop şi în India. Peste 5.700 de persoane au murit în urma inundaţiilor care s-au abătut asupra a 18 state din nordul ţării. Drumurile s-au transformat în adevărate râuri, iar peste 100 de case au fost înghiţite de ape.

Peste 30.000 de persoane au rămas izolate într-o localitate din nordul ţării, în urma alunecărilor de teren. Precipitaţiile au dat bătăi de cap şi în capitala New Delhi, unde un terminal al Aeroportului internaţional a fost inundat. În acest an, ploile musonice s-au abătut asupra Indiei cu aproape o lună mai devreme decât de obicei.

Pe lângă furtuni şi taifunuri devastatoare, lumea nu a scăpat anul acesta nici de furia flăcărilor. Australia s-a topit la propriu. Ţara a fost afectată de cele mai grave incendii de vegetaţie din ultimele patru decenii, care au distrus sute de case. Zeci de mii de hectare de pădure au fost făcute scrum, iar sute de case au fost distruse. Focul a provocat cele mai mari pagube în regiunea Blue Montains din statul New South Wales, unde a fost emisă şi o stare de urgenţă.

Sute de echipaje de pompieri, ajutaţi de voluntari, poliţişti şi elicoptere au luptat non-stop cu flăcările care ameninţau să se extindă tot mai mult din cauza rafalelor puternice de vânt şi a temperaturilor care au depăşit 30 de grade Celsius. A fost doar o chestiune de timp ca incendiile care au pus stăpânire pe Australia să facă victime. Un bărbat a murit în timp ce încerca să-şi salveze locuinţa. Câţiva pompieri au fost răniţi şi au avut nevoie de îngrijiri medicale. Toate drumurile de acces au fost blocate, iar metropola australiană Sydney a fost acoperită cu o pătură densă de fum.

Flăcările au scăpat de sub control şi în Statele Unite. Zile întregi, pompierii au încercat să ţină sub control incendiile de pădure din California. În pofida eforturilor, în două săptămâni, flăcările s-au extins pe o suprafaţă de 90.000 de hectare.

Pe măsură ce focul se apropia tot mai mult de zonele rezidenţiale, mii de localnici au primit ordin de evacuare: "Vreau să îmi salvez locuinţa. Am investit mulţi bani în această casă, am multe amintiri legate de ea şi nu vreau să o pierd. Voi rămâne până la sfârşit, indiferent de orice".

Iar în Colorado, doi oameni au murit din cauza flăcărilor care au distrus mii de hectare de teren şi zeci de case. Autorităţile au dispus evacuarea a 38.000 de oameni. Asta în condiţiile în care peste 13.000 de locuinţe riscau să fie înghiţite de flăcări. Mii de pompieri, echipe de intervenţie şi voluntari au fost mobilizaţi pentru a face faţă vremii extreme. Întreaga operaţiune de stingere a focului a costat, conform estimărilor preliminare, aproape 50 de milioane de dolari.

Nici Marea Britanie nu a fost ocolită de flăcări. Temperaturile extrem de ridicate au provocat incendii de vegetaţie la Londra. Sute de pompieri au intervenit pentru a lupta cu incendiile izbucnite în estul capitalei britanice.

Din fericire, nu au fost raportate victime. Timp de mai multe zile, temperaturile din Marea Britanie au depăşit 30 de grade, ceea ce nu s-a mai întâmplat în ultimii şapte ani. Cu aceeaşi problemă s-au confruntat şi Spania şi Portugalia.

În acest an, România a fost zguduită de sute de cutremure. Iar oamenii de ştiinţă nu sunt în stare să explice intensificarea activităţii seismice. Din 23 septembrie, de când au început seismele în lanţ de la Galaţi, şi până pe 15 octombrie, au fost înregistrate aproximativ 350 de cutremure. Iniţial, specialiştii au considerat că mişcările tectonice au fost provocate de ploile abundente şi de inundaţiile din zonă. După primele cercetări la faţa locului, seismologii de la Institutul Naţional Pentru Fizica Pământului au anunţat că de vină ar fi o falie mai veche, o zonă sensibilă seismic, şi care s-a reactivat în ultima perioadă.

Seisesmele au fost însoţite de zgomote care i-au îngrozit pe localnici. La multe dintre case au apărut crăpături mari în pereţi. După trei săptămâni, situaţia s-a calmat, odată cu reducerea intensităţii activităţii seismice. România figurează pe harta statelor cu cel mai mare risc seismic din Europa, alături de Italia, Turcia, Grecia şi celelalte state balcanice.

Printr-o perioadă de groază au trecut şi mii de oameni în Pakistan. Sud-vestul ţării a fost zguduit de un seism puternic, de 7,4 pe Richter, pe 24 septembrie. La doar şapte minute, a urmat o replică ce avea magnitudinea de 5,9. Seismul a fost resimţit şi în India, inclusiv în capitala New Delhi. Chiar dacă zona afectată este una muntoasă şi slab populată, zeci de echipaje de salvatori au fost mobilizaţi la faţa locului, pentru a căuta supravieţuitorii printre mormanele de moloz. Cutremurul a făcut peste 500 de morţi, Pe 29 septembrie, aceeaşi regiune este lovită de un nou seism, de aceasta dată de 6,8 pe Richter.

După cutremur, în Marea Arabiei a apărut o nouă insulă, cu o înălţime între 6 şi 12 metri şi o lungime de aproximativ 30 de metri. Porţiunea de uscat a apărut la o distanţă de 90 de metri de portul pakistanez Gwadar. Oamenii de ştiinţă au fost uimiţi de fenomen. Astfel de situaţii se întâmplă foarte rar.

Seismologii au constatat că pământul abia uscat mai emană şi gaz metan. Un militar pakistanez a precizat că un fenomen similar s-a produs în 1945. Insula apărută atunci a existat un timp scurt, după care a dispărut sub ape.

În China, un cutremur de 6,6 pe Richter a zguduit sud-vestul ţării. Seismul a lovit provincia Sichuan, care a rămas fără curent electric şi legătură telefonică. 2.000 de militari au fost mobilizaţi pentru a ajuta la operaţiunile de salvare.

Echipele de intervenţie au fost implicate într-o misiune de salvare contra cronometru. Asta în condiţiile în care mii de oameni erau prinşi sub dărâmtăruri. Deşi munca lor a fost îngreunată de ploi, zeci de oameni au fost salvaţi. Ambulanţe, maşini de pompieri şi camioane militare încărcate cu provizii, au format cozi de-a lungul drumurilor care duc spre satele devastate. Şi asta deoarece accesul a fost blocat de moloz. Salvatorii au folosit explozibil ca să-şi facă drum. După seism, peste 1.000 de replici s-au produs în regiune. Cutremurul s-a soldat cu moartea a peste 200 de oameni şi rănitea altor câteva mii.

Iadul s-a dezlănţuit şi în Statele Unite. În doar câteva minute, o tornadă le-a schimbat cursul vieţii locuitorilor din statul Oklahoma. Furia naturii a luat viaţa a peste 20 de oameni, printre care şi copii. Alţi aproape 400 au fost răniţi. Cetăţenii au fost avertizaţi cu 16 minute înainte ca natura să lovească.

Tornada a devastat 77 de kilometri pătraţi în doar câteva minute. Totul în jur a fost făcut una cu pământul de un vânt care sufla cu până la 320 de kilometri pe oră. Din sute de case şi maşini s-au ales doar rămăşiţe. Două şcoli au fost complet distruse. Preşedintele ţării, Barack Obama, a decretat stare de dezastru în statul Oklahoma. În faţa unui morman de dărâmături care a fost până atunci şcoală, liderul de la Casa Albă a declarat că pagubele sunt enorme, dar a promis că Guvernul american va face tot posibilul pentru a-i ajuta pe cei care au avut de suferit în urma stihiei.

"Fiecare american se roagă pentru voi, se gândeşte la voi şi vrea să vă ajute. Sunt doar un mesager şi am venit să vă anunţ că nu sunteţi singuri", a declarat Obama.

Tornada a fost evaluată ca fiind de intensitatea a patra, pe o scara de la unu la cinci. În total, 1.200 de case au fost distruse, iar pagubele materiale au fost estimate la peste două miliarde de dolari.

Peste câteva luni, vremea rea a făcut ravagii şi în centrul Statelor Unite. În câteva ore, tornadele au răvăşit 26 de state, dintre care cele mai afectate au fost Illinois, Indiana şi Kentucky. Vântul care a bătut cu până la 300 de kilometri pe oră şi grindina de mărimea unor mingi de tenis au făcut prăpăd.

"Când am văzut că tornada vine spre noi, am intrat înauntru şi am închis uşa. Câteva secunde mai târziu, l-am auzit pe tatăl meu strigând 'La pământ!', iar în doar câteva clipe, acoperişul s-a prăbuşit", a spus un localnic.

Iar Rusia a fost în acest an martorul unui fenomen mai puţin obişnuit, mii de cetăţeni fiind aproape siguri că vine sfârşitul lumii. În oraşul Celeabinsk, dimineaţa zilei de 15 februarie a început cu momente parcă desprinse din filme apocaliptice. Un meteorit a explodat deasupra oraşului. Suflul exploziei a făcut ţăndări geamurile din sute de clădiri. Iar un fragment din roca spaţială a fost foarte aproape să lovească un depozit de arme nucleare. Ministerul rus al Sănătăţii a anunţat că aproape 1.150 de oameni, dintre care 259 de copii, au fost răniţi în urma exploziei meteoritului.

Cea mai mare bucată de meteorit a căzut la 80 de kilometri de oraşul Satka, din regiunea Celeabinsk. Fragmente au fost găsite şi în alte oraşe, printre care Ekaterinburg şi Tiumeni. Altele au căzut în Kazahstan. Potrivit guvernatorului regiunii Celeabinsk, pagubele materiale au fost estimate la peste 30 de milioane de dolari.

Meteoritul care s-a dezintegrat la altitudinea de 50 de kilometri a explodat cu o putere de 30 de ori mai mare decât cea a bombei nucleare de la Hiroshima, potrivit NASA. Specialiştii au estimat că roca spaţială avea 17 metri în diametru şi o greutate de 10 tone. Zborul meteoritului, de la intrarea în atmosferă şi până la dezintegrare, a durat 32 de secunde şi jumătate. Meteoritul a lăsat în urma sa un nor de praf care timp de trei luni a învăluit Pământul.