Invenţia ar putea revoluţiona şi procesele industriale mari consumatoare de energie, precum producerea fontei şi a oţelului, sau a cimentului.

Cu adevărat remarcabil prin faptul că reuşeşte atingerea unor temperaturi de până la 1000 °C, fără a apela la combustibili fosili sau altă sursă de energie poluantă, sistemul bazat pe concentrarea energiei solare necesită doar un număr suficient de mare de oglinzi desfăşurate pe o suprafaţă de teren plan.

Tehnologia nu este una complet nouă, sistemele bazate pe concentrarea luminii solare cu ajutorul oglinzilor existând de mulţi ani. Însă acestea au fost folosite cu succes doar pentru aplicaţii care necesită temperaturi relativ scăzute, de până la 550 °C, cum ar fi generarea energiei electrice folosind turbine cu abur. Pentru procese industriale care necesită temperaturi mai înalte, concentrarea luminii solare într-un focar suficient de dens este problematică, sistemele automatizate responsabile cu ajustarea continuă a orientării oglinzilor în report cu soarele nefiind suficient de rapide şi precise pentru scopul propus.

Aici intervine Blill Gates, fondatorul Microsoft contribuind cu un sistem nou de ghidare bazat pe tehnologii AI, capabil să alinieze un număr oricât de mare de oglinzi pentru a reflecta lumina solară pe o ţintă aflată la mare distanţă.

Deşi impresionantă prin temperatura atinsă folosind doar razele soarelui, invenţia nu se transpune automat în aplicaţii la scară industrială. Spre exemplu, o topitorie de oţel sau fontă are nevoie de aceste temperaturi la nivelul unor cuve de dimensiuni apreciabile în care se află multe tone de metal topit. Astfel, este improbabil ca simpla concentrare a luminii solare, chiar şi la scară mult mai mare decât în experimentul finanţat de Blill Gates, să substituie complet folosirea combustibililor fosili.

Numit Heliogen, proiectul are însă ambiţii mai mari decât „înverzirea” proceselor industriale responsabile cu până la 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Ţinta „supremă” este atingea în focarul solar a unei temperaturi de 1500 °C, suficientă pentru „spargerea” moleculei de apă în elementele constituente: hidrogen şi oxigen. Gazul rezultat poate fi comprimat şi folosit pentru alimentarea vehiculelor nepoluante bazate pe hidrogen, rămase deocamdată mai puţin populare din pricina costurilor mai mari cu alimentarea, comparat vehiculelor electrice.