Anul 2013 a fost unul crucial pentru economia moldovenească, din perspectiva lansării celui mai ambiţios proiect de infrastructură energetică din ultimii ani. Guvernele de la Chişinău şi Bucureşti au anunţat iniţierea construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni, un proiect capabil să reducă din dependenţa Republicii Moldova de importul de gaze naturale dintr-o singură sursă, adică din Federaţia Rusă. Prima etapă a proiectului prevede asigurarea cu gaze naturale româneşti doar a localităţilor din raionul Ungheni. Adevărata miză este, însă, extinderea gazoductului până în capitala ţării, cu o capacitate de transport care să asigure integral consumul anual de gaze, cu excepţia raioanelor din stânga râului Nistrului.

În prima fază a proiectului este prevăzută construcţia a 43 de kilometri de gazoduct dintre care 11 kilometri de ţeavă pe segmentul moldovenesc, precum şi a unei staţii de măsurare a debitului gazelor. Iniţial, părţile au fost destul de optimiste în ceea ce priveşte construcţia infrastructurii de transport.

"Planificăm, în luna august, în partea a doua, deja să fie semnate contractele şi să demareze, propriu-zis, lucrările. Vom avea o agendă sincronizată pe începutul acestor lucrări, astfel încât, într-adevăr, pe final de an, să avem gazoductul gata", declara ministrul Economiei, Valeriu Lazăr.

"Dorinţa noastră este aceea de a realiza rapid gazoductul Ungheni-Iaşi. Dorim ca acest lucru să-l finalizăm până la sfârşitul anului acesta, urmând ca, sigur, pe baza unui grafic, pe care o să-l stabilim de comun acord, să finalizăm şi problema staţiilor de compresat", spunea şi ministrul delegate pentru Energie de la Bucureşti, Contantin Niţă.

Mai târziu au apărut şi primele probleme. 40 de familii din România nu acceptau să fie expropriate de terenurile pe care urmează să treacă conducta. În aceste condiţii, premierul român Victor Ponta a anunţat că va aproba un proiect de lege cu ajutorul căruia să simplifice procedura de expropriere. În iulie, Parlamentul de la Chişinău a ratificat Memorandumul dintre Guvernul Moldovei şi cel al României privind construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni.

Nici în Republica Moldova nu toţi deţinătorii de terenuri agricole au fost de acord să renunţe la proprietăţi din cauza preţului oferit de stat. Este şi cazul Eleonorei Gorea, care urma să cedeze 36 de ari de livadă.

"Pentru copacii ceia noi mult ne-am cheltuit. Pentru ce să-mi dea mie 1.000 de lei? Ce să fac eu cu 1.000 de lei. Mergem în judecată, da cum aşa. Acolo e pământul meu, bucăţica mea de pâine", menţionea femeia.

Oficialii le promiteau însă alte avantaje. "Unghenenii au avantajul că vor fi primii care vor beneficia de gaze de alternativă. Fără instalaţii adaugătoare. Doar gazoductul şi ceea ce avem adică reţeaua internă", explica Valeriu Lazăr.

În pofida tuturor dificultăţilor, în august a fost semnat contractul de finanţare a construcţiei gazoductului, iar pe 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, a fost dat startul oficial al lucrărilor. Şi ca totul să fie ca la carte, pregătirile au început din 26 august.

"Am venit aici să montăm ţeava Iaşi-Chişinău. Ne pregătim pentru a monta, să facem un lucru bun pentru Moldova", povestea un muncitor.

"Noi ne-am pregătit ca această activitate să fie şi este una importantă. Ceea ce ţine de meşteri sau lucrători, îi vedeţi aici în preajmă, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova", declara preşedintele raionului Ungheni, Iurie Toma.

Oamenii din regiune s-au arătat optimişti în privinţa construcţiei gazoductului.

"O să înceapă construcţia, o să fie pusă prima piatră, o să fie oficial. Să sperăm că va fi un rezultat", consideră o persoană.

"Am auzit de Iaşi-Chişinău, dar nu sunt la curent cu toate. O să fie normal pentru oamenii care au nevoie", este de părere un bărbat.

Tot pe 26 august, premierul român, Victor Ponta, şi cel moldovean, Iurie Leancă, au avut o întrevedere.

"Am discutat despre paşii următori, pentru că nu vreau să ne oprim la acest gazoduct. Avem multe alte lucruri care ţin de conectarea tuturor reţelelor energetice între România şi Moldova", spunea Victor Ponta.

"Am trecut în revistă şi alte probleme, începând cu infrastructura, ne referim la podurile care au fost distruse în timpul celui de-al doilea război mondial şi care ar fi strategia nostră de a reconstrui aceste poduri. Gama, aşa cum spuneam e una foarte şi foarte vastă", declara Iurie Leancă.

A doua zi, a fost dat startul lucrărilor de construcţie a gazoductului Iaşi-Ungheni. La ceremonie au participat premierul României, Victor Ponta, premierul moldovean, Iurie Leancă, şi comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger.

Invitaţii de onoare ai evenimentului au vorbit despre efectele pozitive ale proiectului şi au respins ideea unor probleme cu Federaţia Rusă.

"Drumul spre UE este lung şi complex. Astăzi mai facem un pas în această direcţie, unind două maluri europene. acest deziderat este recunoscut şi acceptat de colegii noştri de la Kremlin. Nu văd nicio problemă în acest sens", menţiona Iurie Leancă.

"Vreau să cred că la anul, atunci când primii locuitori de aici din zonă vor avea acces în casele lor, la fabrici, la un gaz la un preţ mai mic decât cel pe care îl plătesc astăzi, acel moment va fi mai important decât o mie de vorbe despre România sau despre UE", declara şi Victor Ponta.

"Integrarea Republicii Moldova pe piaţa gazelor europene nu se opreşte aici, cu proiectul gazoductului Iaşi–Ungheni. Există şi a doua etapă şi alte proiecte, este vorba de modernizarea infrastructurii energetice pe ambele maluri", spunea comisarul european pentru Energie, Guenther Oettinger.

Totuşi, lucrările de construcţie a gazoductului aveau să înceapă abia peste o săptămână, iar inaugurarea şantierului de Ziua Independenţei a fost doar una simbolică, spunea preşedintele raionului Ungheni. Iurie Toma a dat asigurări că reţeaua va fi gata în luna decembrie, aşa cum este prevăzut în contract. Pe 20 septembrie, însă, preşedintele României a vizitat şantierul. Liderul de la Cotroceni le-a bătut obrazul constructorilor, dar şi premierului român, Victor Ponta, pentru că lucrările nu au început. Traian Băsescu a declarat că totul va fi gata, cel mai devreme, în februarie 2014, şi nu în decembrie 2013, aşa cum a promis şeful Executivului de la Bucureşti.

"E mai uşor să dai burse, decât sa interconectezi la sistemul energetic Republica Moldova. Bruxelles-ul susţine financiar acest proiect de interconectare pe gaze. Noi am adus pe comisarul Oettinger şi cu doi premieri aici şi le arătăm nişte ţevi aduse din altă parte. Ţevile pentru lucrare nu sunt sosite în România", dezvăluia atunci preşedintele României, Traian Băsescu.

Capacitatea prevăzută în proiect a gazoductului este de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze. Valoarea investiţiei se va ridica la 26,5 de milioane de euro, dintre care 7 milioane de euro sunt oferiţi de Uniunea Europeană. România va aloca 9 milioane de euro, bani nerambursabili, iar Moldova va contribui cu finanţări de 3 milioane de euro.

Tot în anul 2013 a fost anunţată reluarea colaborării moldo-româneşti şi în sectorul energiei electrice. Chişinăul negociază cu Bucureştiul reluarea, din 2014, a importului de energie electrică din România. Anunţul a fost făcut de către ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, care a spus că energia electrică de peste Prut este mai ieftină.

"La moment, din punct de vedere comercial, oferta românească este atractivă pentru noi, pentru că este mai ieftin. Ne dorim foarte mult ca şi către luna aprilie această diferenţă să fie valabilă, adică să existe logica economică şi comercială ca să încheiem un contract cu colegii din România, repet intrăm în negocieri", menţiona ministrul Economiei.

Discuţiile ar trebui grăbite, însă, pentru că pe 31 martie 2014, expiră contractele semnate de furnizorii de energie electrică din Republica Moldova cu producătorii din Ucraina şi regiunea transnistreană. În prezent, 50 la sută din necesarul de energie electrică provine de la Centrala de la Cuciurgan, amplasată în stânga Nistrului.