Gazprom, cel mai important exportator de gaz în Europa, este cunoscut pentru acţiunile dure în relaţiile cu datornicii
Gazprom, cel mai important exportator de gaz în Europa, este cunoscut pentru acţiunile dure în relaţiile cu datornicii. Cel mai recent caz s-a produs în ianuarie 2009. Atunci, Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina pentru că nu a reuşit să ajungă la un acord privind datoriile Kievului şi preţul pe care urma să-l plătească pentru gazele ruseşti. Criza din ianuarie 2009 a afectat majoritatea ţărilor europene.
Sistarea livrărilor de gaze de către Rusia a venit după câteva zile de scandal diplomatic. Moscova a acuzat Kievul că „fură“ zilnic 25 de milioane de metri cubi din gazul destinat Europei. La intervenţia Uniunii Europene, Rusia şi Ucraina, alături de reprezentanţii Bruxelles-ului au semnat un acord care stabilea metoda de monitorizare a tranzitului gazului rusesc către Europa prin Ucraina. În ciuda acordului semnat, Ucraina a continuat să blocheze reluarea tranzitului de gaz rusesc spre Europa şi a acuzat Gazprom că îi pune „condiţii inacceptabile".
Ucraina solicita Gazprom asigurarea a 21 de milioane de metri cubi de gaz pe zi, pe lângă volumul destinat europenilor, pentru a menţine presiunea în conducte. Rusia considera însă că Ucraina trebuie să platească acest gaz sau să îl asigure din volume proprii. În încercarea de a reporni pomparea gazului spre Europa, premierul rus Putin a propus grupului ENI, companie italiană multinaţională de petrol, înfiinţarea unui consorţiu european pentru rezolvarea crizei gazului până la soluţionarea conflictului dintre Moscova şi Kiev.
Preşedintele Medvedev i-a invitat la Moscova pe liderii statelor consumatoare de gaz pentru a debloca situaţia. Reluarea livrărilor de gaze a fost posibilă după ce Comisia Europeană a semnat varianta definitivă a protocolului privind monitorizarea tranzitului de gaze ruseşti prin Ucraina. Criza gazului a durat în jur de două săptămâni şi a provocat pierderi de peste un miliard de euro companiei Gazprom. Compania rusă asigură aproape o treime din importurile de gaze naturale ale Uniunii Europene, iar 80 la sută trec prin conducte ce traversează Ucraina.