Germania, Franţa şi Marea Britanie, cei mai mari membri europeni ai NATO, cred că un pact care să oficializeze legături mai puternice între Alianţa Nord-Atlantică şi Ucraina ar putea fi o modalitate de a încuraja Kievul să înceapă discuţii de pace cu Rusia, chiar dacă Moscova continuă să ocupe teritoriul ucrainean, potrivit a trei oficiali din cele trei guverne, care au vorbit cu jurnaliștii de la The Wall Street Journal, relatează Digi24.

Premierul britanic Rishi Sunak a prezentat săptămâna trecută un proiect de acord care să ofere Ucrainei un acces mult mai larg la echipamente militare avansate, arme şi muniţie pentru a se apăra după ce războiul se va încheia.  Parisul şi Berlinul susţin iniţiativa, toate cele trei guverne văzând-o ca pe o modalitate de a spori încrederea Ucrainei şi de a oferi guvernului de la Kiev un stimulent pentru a începe discuţiile cu Rusia, au declarat pentru Wall Street Journal (WSJ) oficialii francezi, germani şi britanici. Planul ar urma să se afle pe ordinea de zi a summitului NATO care va avea loc în iulie la Vilnius şi la care Zelenski a spus că vrea să participe în persoană. Orice decizie privind momentul şi condiţiile în care vor începe eventualele discuţii de pace dintre Kiev şi Moscova depinde însă în întregime de Ucraina, au subliniat oficialii cu care au stat de vorbă jurnaliştii de la WSJ.

Retorica publică maschează adâncirea îndoielilor

Rishi Sunak a declarat că Occidentul ar trebui să dea Ucrainei arme care i-ar oferi un „avantaj decisiv” pe câmpul de luptă, inclusiv avioane de război. Dar retorica publică ascunde îndoieli tot mai profunde în privat, în rândul politicienilor din Marea Britanie, Franţa şi Germania, că Ucraina va fi capabilă să îi alunge pe ruşi din estul Ucrainei şi din Crimeea, pe care Rusia o controlează din 2014. 

De asemenea, există convingerea că Occidentul nu poate ajuta la susţinerea efortului de război al Ucrainei decât pentru o perioadă limitată de timp, mai ales dacă războiul va intra într-un impas, spun oficialii din cele trei ţări care au vorbit cu jurnaliștii americani.

„Tot repetăm că Rusia nu trebuie să câştige, dar ce înseamnă asta? Dacă războiul continuă suficient de mult timp cu această intensitate, pierderile Ucrainei vor deveni insuportabile”, a declarat un oficial francez de rang înalt. „Şi nimeni nu crede că vor putea să recupereze Crimeea”, a adăugat acesta.

Astfel de discuţii contrastează puternic cu declaraţiile publice din această săptămână ale preşedintelui american Joe Biden şi ale altor lideri occidentali, care au făcut apel la unitate în faţa agresiunii ruse.

Niciunul nu a menţionat perspectiva ca Kievul să deschidă discuţii cu Moscova în viitorul apropiat, mai notează The Wall Street Journal.

Oficialii americani au refuzat să comenteze pe marginea pactului de securitate propus de NATO, dar Washingtonul a declarat că doreşte ca Ucraina să fie suficient de bine înarmată după război pentru a descuraja orice atac viitor al Rusiei.

La rândul său, și guvernul german a refuzat să comenteze informațiile, iar purtătorii de cuvânt ai guvernelor britanic şi francez nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii din partea WSJ.

Macron și Scholz i-au spus lui Zelenski că trebuie să înceapă să ia în considerare discuţii de pace cu Moscova

Conform The Wall Street Journal, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, i-au spus preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că trebuie să înceapă să ia în considerare discuţii de pace cu Moscova, atunci când cei trei lideri s-au întâlnit la Paris la începutul acestei luni, au declarat persoane informate cu cele discutate la acea întrevedere în trei.

În timpul cinei de la Palatul Élysée, Macron a transmis un mesaj mai sobru, spunându-i lui Zelenski că până şi doi duşmani de moarte precum Franţa şi Germania au fost nevoiţi să facă pace în cele din urmă, după cel de-al Doilea Război Mondial. Macron i-ar mai fi spus lui Zelenski că a fost un mare lider pe timp de război, dar că în cele din urmă va trebui să treacă la statalitatea politică şi să ia decizii dificile.

Când s-a întors de la Conferinţa de Securitate de la Munchen, săptămâna trecută, Macron a devenit unul dintre primii lideri occidentali care a pus la îndoială în mod public că atât Ucraina, cât şi Rusia ar putea să-şi atingă obiectivele pe câmpul de luptă, spunând că niciuna dintre părţi nu ar putea învinge din punct de vedere militar.

„Ceea ce avem nevoie acum este ca Ucraina să lanseze o ofensivă militară care să respingă frontul rusesc pentru a deschide calea pentru o revenire la negocieri”, a declarat Macron pentru presa franceză. La rândul său, Volodimir Zelenski a dezvăluit vineri că i-a îndemnat în mod repetat pe liderii mondiali să facă presiuni asupra lui Vladimir Putin pentru o întâlnire înainte de invazie, dar liderul rus a refuzat.  Atrocităţile comise de Rusia în ultimul an fac acum imposibile astfel de discuţii, a spus Zelenski.

„Acum noi suntem cei care nu o putem face”, a precizat liderul de la Kiev. „Nu mai este nimic de discutat şi nimeni nu mai are ce discuta acolo”, a adăugat preşedintele Ucrainei.

Schimbarea calculelor Kremlinului

Un oficial britanic a declarat că un alt obiectiv al pactului NATO ar fi acela de a schimba calculele Kremlinului. Dacă Moscova vede că Occidentul este pregătit să îşi mărească în timp asistenţa militară şi angajamentele faţă de Ucraina, acest lucru ar putea contribui la convingerea Moscovei că nu îşi poate atinge obiectivele militare. 

Generalul Petr Pavel, preşedintele ales al Republicii Cehe, a declarat la conferinţa de la Munchen că „s-ar putea să ajungem într-o situaţie în care eliberarea unor părţi ale teritoriului ucrainean ar putea aduce mai multe pierderi de vieţi omeneşti decât va putea suporta societatea”. „Ar putea exista un moment în care ucrainenii să înceapă să se gândească şi la un alt rezultat”, a mai spus fostul comandant NATO.

În timp ce Marea Britanie antrenează piloţii ucraineni pe avioane de luptă, oficialii occidentali spun că acest lucru face parte din obiectivul Vestului pe termen mai lung de a descuraja Rusia de la viitoare atacuri. Secretarul de stat american Antony Blinken, care a vorbit, de asemenea, la Conferința de Securitate de la Munchen săptămâna trecută, a declarat că războiul trebuie să se încheie cu ceea ce el a numit o pace durabilă. Șeful diplomației americane a spus că „asta înseamnă să ne asigurăm că Ucraina are capacitatea de a descuraja agresiunea şi, dacă este necesar, de a se apăra eficient împotriva ei”.

„Trebuie să ne gândim - şi ne gândim - la cum arată viitorul post-război pentru a ne asigura că avem securitate şi stabilitate pentru ucraineni şi securitate şi stabilitate în Europa”, a adăugat Blinken.

Ce prevede pactul de securitate pentru Ucraina

Teoretic, orice membru NATO ar putea să se opună prin veto propunerii venite din partea Marii Britanii, Franţei şi Germaniei, dar organizaţia funcţionează pe bază de consens şi o astfel de iniţiativă nu ar fi nici măcar discutată la summit fără să se bucure de un sprijin larg în cadrul Alianţei, notează Wall Street Journal.

Acest pact de securitate nu se ridică la nivelul de membru cu drepturi depline al NATO, pe care Ucraina l-a solicitat. Cu toate acestea, un acord mai limitat ar putea fi un pas în direcţia bună, atât timp cât ar face parte dintr-un proces ce ar trebui să se încheie la un moment dat în viitor cu o aderare, a declarat Andri Melnik, ministrul adjunct de externe al Ucrainei.

„Este cu siguranţă ceva cu care putem lucra, dar avem nevoie de un angajament clar că nu este exclusă aderarea la NATO, care este singura soluţie pentru o pace durabilă”, a adăugat oficialul ucrainean.

Pactul propus nu ar include niciun angajament de staţionare a forţelor NATO în Ucraina, au precizat oficialii celor trei ţări

De asemenea, nu ar oferi Kievului aşa-numita protecţie a Articolului 5, care prevede ca toţi membrii să vină în ajutorul altuia în cazul în care acesta este atacat şi solicită asistenţă. Însă pactul ar oferi Ucrainei mijloacele militare pentru a descuraja orice atac viitor al Rusiei.

Deşi termenii exacţi nu au fost stabiliţi, mai mulţi dintre aceşti oficiali au spus că Ucraina ar putea obţine acces la o gamă largă de sisteme de armament de standard NATO şi ar putea să-şi integreze mai strâns forţele armate în lanţul de aprovizionare al industriei de apărare occidentale. Germania şi-a arătat deja disponibilitatea de a furniza un ajutor specific în mod permanent, inclusiv apărare aeriană, artilerie grea, tancuri şi muniţie.

Marea Britanie a vorbit despre furnizarea de avioane de război. Pe lângă aceasta, spun oficialii, membrii individuali vor continua să ofere asistenţă militară bilaterală Ucrainei.

Pacea e încă departe

„Summitul NATO trebuie să producă o ofertă clară pentru Ucraina, de asemenea pentru a-i oferi lui Zelenski o victorie politică pe care să o poată prezenta acasă ca un stimulent pentru negocieri”, a declarat oficialul britanic care a vorbit cu jurnaliștii de la WSJ.

„Războaiele Rusiei au tendinţa de a îngheţa şi apoi de a se dezgheţa, de aceea Ucraina va avea nevoie de mai multe garanţii din partea noastră”, a mai punctat același oficial.

În timp ce Londra, Paris și Berlin văd posibilitatea ca Ucraina să fie nevoită să caute discuții cu Rusia după o contraofensivă preconizată în această primăvară, care ar putea să o ajute să recâștige mai mult teritoriu, alți susținători ai Kievului cred că nu ar trebui să existe negocieri atâta timp cât trupele ruse rămân pe teritoriul ucrainean. Multe voci europene subliniază că Vladimir Putin nu a dat niciun semn că ar fi dispus să discute despre pace cu bună-credință.

Majoritatea guvernelor din Europa Centrală şi de Est se tem că încurajarea Ucrainei de a negocia înainte ca Moscova sau Kievul să fie pregătite pentru asta ar putea fi exploatată de Rusia. În acelaşi timp, membrii estici ai NATO nu doresc să apară ca un obstacol în calea negocierilor de pace.

Polonia, Republica Cehă şi statele baltice şi-au oferit sprijinul pentru planurile lui Zelenski de a pune capăt războiului, o propunere în zece puncte care include compensaţii financiare, procese pentru crime de război pentru oficialii ruşi şi respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Propunerea făcută de triada Londra-Paris-Berlin cuprinde însă un potenţial set de garanţii de securitate, ce ar putea permite Ucrainei să aibă încredere că Rusia nu va folosi o încetare a focului doar ca o pauză, înainte de a lansa o nouă invazie.