Grecia rămâne în zona euro. După 17 ore de negocieri aprinse, liderii europeni au ajuns la un acord în privinţa unui nou program de asistență financiară pentru statul elen. Atena s-a angajat să aplice o serie de masuri dure de austeritate, pentru a primi în schimb împrumuturi de până la 86 de miliarde de euro, în următorii trei ani.

"După 17 ore de negocieri, am ajuns la un acord. Se poate vorbi de un "Greekment", a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.

Astfel şi-a început discursul preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul celui mai lung summit din istoria zonei euro. După o noapte albă la Bruxelles, premierul elen, Alexis Tsipras, pare să fi capitulat în faţa creditorilor internaţionali. Acesta a acceptat o reformă a sistemului de pensii şi a pieţei muncii. De asemenea, a fost stabilit un plafon de 25 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor.

"A durat ceva timp, dar am reuşit. De la începutul acestei crize, Comisia Europeană a repetat iar şi iar că nu vom accepta un "Grexit", a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Totuşi, premierul Alexis Tsipras a obţinut concesii importante din partea creditorilor. De exemplu, va fi creat un fond care să administreze active de stat greceşti în valoare de 50 de miliarde de euro.

Fondul respectiv va fi controlat de la Atena, nu de la Luxemburg, așa cum cereau finanţatorii. În plus, Tsipras a obţinut şi reeşalonarea datoriei de 323 de miliarde de euro, dar fără o reducere a acesteia.

"Am evitat planul de înăbuşire financiară şi un colaps al sistemului financiar, un plan care a fost bine pus la punct şi începuse deja să fie implementat", a declarat premierul Greciei, Alexis Tsipras.

Planul urmează să fie discutat de miniştrii de finanţe din zona euro şi aprobat de Parlamentul grec. El va intra apoi în dezbaterea parlamentarilor din şase state ale blocului monetar, care trebuie să-şi dea acordul: Germania, Oianda, Slovacia, Estonia, Austria și Finlanda.