Șofranul este numit regele mirodeniilor și de mii de ani acest condiment continuă să fie cel  mai prețios din lume. Un kilogram de șofran costă între câteva sute și câteva mii de dolari, în funcție de calitate și de țara de origine. Se întâmplă ca prețul să fie chiar mai mare de 10 mii de dolari kilogramul. Este pentru că recoltarea și prelucrarea șofranului sunt procese care necesită un volum  foarte mare de muncă.

Această mirodenie nu este altceva decât stigmate uscate de şofran.  Şofranul înfloreşte toamna în decurs de doar două săptămâni, este cules manual dimineaţa, imediat după ce se evaporă roua. Pentru a obţine un kilogram de condiment trebuie strânse vreo sută cincizeci de flori. Din fiecare floare sunt extirpate stigmatele, care sunt apoi uscate în cuptor la jăratic mic. 

În Evul Mediu cu şofran erau colorate cele mai bune stofe, iar hainele cusute din ele erau un lux pe care şi-l putea permite doar protipendada. Pe atunci jumătate de kilogram de şofran putea fi schimbată pe un armăsar arab.  Iar negustorii demascaţi că vindeau şofran contrafăcut erau arşi de vii sau îngropaţi de vii împreună cu marfa lor.

De altfel, şi în ziua de azi e uşor să dai de şofran contrafăcut.  După cum spun bucătarii cu experienţă, în condimentul în formă de praf sunt prezente aproape întotdeauna impurități – bunăoară de boia şi curcuma.  Deseori drept şofran sunt prezentate petalele uscate ale altei plante – șofrănașului.  Dar șofrănașul e de câteva ori mai ieftin. Mai există crăița, numită și şofranul de Imereția  – adică, petale de vâzdoagă.  Acestea sunt utilizate la producerea sării svaneti. 

Șofranul este considerat un condiment de sine stătător care nu suportă vecinătatea altor mirodenii. Este aplicat și în gastronomie, și în medicina populară. Anual în lume sunt produse circa 300 de tone de șofran.  Furnizorii principali ai acestei piețe sunt Iranul, Spania și India.