Demnitarii şi persoanele cu funcţii de răspundere, care vor comite fraude cu fonduri europene, acordate pentru implementarea proiectelor, ar putea fi pedepsite cu închisoare de până la 15 ani şi cu amenzi de zeci de mii de lei.

Un proiect de lege privind modificarea Codului Penal va fi examinat astăzi la şedinţa Guvernului.

Potrivit documentului, pedeapsa maximă pentru delapidările de fonduri europene este de până la 15 ani de puşcărie sau o amendă de până la 160.000 de lei. Aceasta va fi aplicată persoanelor cu funcţii de demnitate publică sau dacă infracţiunile vor fi comise în interesul unui grup criminal.

Persoanele juridice riscă însă o amendă de până la 180.000 de lei. De asemenea, cei care ocupă funcţii de răspundere sau funcţionarii internaţionali ar putea sta după gratii până la zece ani sau vor trebui să plătească o amendă de până la 120.000 de lei.

În ţara noastră au fost implementate peste 800 de proiecte, în care au fost investite aproape trei miliarde de euro acordate de Uniunea Europeană.

Procurorii moldoveni investighează un singur caz de fraudare a banilor europeni. Este vorba despre dosarul în care este implicat fostul şef al Serviciului de Grăniceri, Roman Revenco, care şi-ar fi însuşit, acum patru ani, 130.000 de euro, bani acordaţi de UE, pentru dotarea cu camere video a trei puncte vamale.

În România, au fost efectuate aproape 300 de investigaţii privind delapidările de fonduri europene. În 194 de cazuri s-a demonstrat faptul că peste 30 de milioane de euro au fost furate. Printre cele mai răsunătoare cazuri se numără cel al fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi cel al Căilor Ferate Române, Mihai Necolaiciuc. Ambii au fost condamnaţi la şapte şi respectiv patru ani de închisoare.

La nivelul UE, Oficiul European de Luptă Antifraudă a investigat din 1999, de la înfiinţarea instituţiei, peste 3500 de anchete de fraudare a banilor acordaţi de comunitate, în cadrul cărora au fost recuperaţi peste un miliard de euro.