Hackerii ruşi au atacat instituţii cheie din România şi alte ţări europene, între septembrie şi decembrie 2018. Potrivit Microsoft, atacurile cibernetice au vizat conturile a peste 100 de angajați din organizaţii aflate în 6 state. Hackerii fac parte dintr-un grup apropiat de Kremlin, acelaşi grup care s-ar face vinovat de atacurile cibernetice din ultimii ani, atât din Europa, cât şi din Statele Unite, scrie digi24.ro.

Specialiştii în securitate cibernetică avertizează că acest episod nu va fi singurul, în contextul alegerilor europarlamentare, iar România va fi ţinta lor, mai ales că deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Iar numărul statelor ţintite de această ameninţare creşte. Un studiu arată că ţara noastră a fost vizată prima dată de această grupare în urma cu mai bine de 3 ani. A atacat politicieni, instituții guvernamentale, servicii de telecomunicații și companii aerospațiale.

Liviu Arsene - specialist în securitate cibernetică: Vârfurile atacurilor respective s-au concentrat în perioade politice. Perioade cu alegeri prezidențiale, conflincte europene. Deci e foarte probabil ca inclusiv anul acesta în timpul alegerilor europarlamentare să vedem gruparea. Toate atacurile s-au desfășurat în perioade de criză politică sau au vizat evenimente politice mari. Este un tip de atac foarte avansat, sofisticat și, în general, vizează ținte mari. Ținte ce dețin sau au acces la informații cu caracter politic foarte sensibil.

Anton Rog - șef Centrul Național Cyberint al SRI: Gândiți-vă că vor fi sute de evenimente gestionate de România în cadrul președinției CE. De asemenea, în cele două rânduri de alegeri vom avea foarte mulți actori din România implicați şi vor fi date de interes strategic pentru Guvern sau pentru partidele din România, candidații la președinție, exfiltrarea lor și folosirea lor în scop infracțional.

Odată furate, datele pot fi vândute uşor pe piaţa neagră, de aici şi câştigul rapid pentru hackeri. De cele mai multe ori însă, informaţiile exfiltrate îi ajută pe atacatori să contureze profilul psihologic al fiecărui utilizator şi astfel să le servească înformaţii false ce au ca ţintă influenţarea opiniei politice.

Mihai Rotariu, specialist CERT-RO: Profită de timpul limitat pe care o persoană îl dedică verificării informaţiei prezentate. Atunci când ajungem să ne informăm în mare măsură de pe social media și încrederea în veridicitatea informaţiei este crescută, există posibilitatea ca preferinţele noastre electorale să fie influenţate, fără să realizăm.

Specialiştii spun că soluţia este tot la utilizatorii obişnuiţi care ar trebui să fie mult mai atenţi la informaţiile ce le sunt servite online şi să folosească soluţii de securitate. În cazul instituţiilor cheie ale statului, acestea trebuie să apeleze la sisteme avansate de protecţie.