Experiență traumatizantă trăită de un copil de 7 ani, care și-a dorit cu tot dinadinsul două tatuaje temporare făcute cu henna. Părinții au fost de acord, ghidându-se după informațiile potrivit cărora desenele cu respectivul colorant sunt inofensive.

Plecați în vacanță în Spania, o familie de britanici au ținut să-i îndeplinească o dorință micuțului de 7 ani, care-și dorea cu tot dinadinsul două tatuaje temporare, care să înfățișeze un dragon.

La câteva săptămâni după ce desenul a fost făcut, cei doi părinți au constatat că micuțul avea pe piele arsuri severe, produse, se pare, de o substanță combinată cu henna.

Oamenii sunt disperați și caută ajutor pentru că urmele au rămas pe pielea copilașului, iar durerile au fost destul de mari.

"Sunt disperată. AM crezut că e ceva sigur, dar copilul meu are arsuri grave. Nu se poate", a mărturisit mama micuțului.

Henna (Lawsonia inermis) este un arbust tropical spinos din familia litraceelor (Lythraceae), originar din regiunile tropicale și subtropicale din nordul Africii, Asiași Australia, cu frunze mici, dispuse față în față, și flori frumos mirositoare, a căror culoare variază de la alb la roșu. Este cultivată pentru colorantul obținut din frunzele uscate și zdrobite și ca plantă ornamentată și medicinală. Colorantul numit și el "henna" are o culoare roșcat-maronie și este folosit la vopsirea părului, ca tatuaj și drept colorant industrial.

Principiul colorant găsit în henna este lawsona sau 2-hidroxi-1,4-naftochinona (naftalendiona), care este prezentă în frunzele uscate la o concentrație de 0,5-2%. Acesta se fixează puternic pe proteine, ceea ce face vopsire foarte rezistentă și durabilă. Alți compuși chimici ai hennei sunt flavonoidele (luteolina, acacetina) precum și acidul galic, care contribuie în calitate de mordanți organici la procesul de vopsire; glucidele (gelatina vegetală, mucilagiul) conferă pastei de henna o consistență dorită pentru a se fixa de păr și pot astfel juca un rol în pătrunderea lawsonei în păr și alte țesuturi.

Henna are proprietăți antiinflamatoare, analgezice și antipiretice, dar poate avea și efecte secundare ca anemia hemolitică în caz de deficit de enzima glucozo-6-fosfat dehidrogenază. Testele efectuate pe șobolani au arătat ca extractele din scoarță au proprietăți hepatoprotectoare și anti-oxidante. Extractele din henna prezintă de asemenea proprietăți moluscicide și tripanocide. Extractul din frunze are proprietăți antitumorale și tuberculostatice în testele pe șoareci. El a arătat un spectru larg fungitoxic în cursul testelor pe diverse dermatomicoze, care a fost atribuit lawsonei. În India, preparatele pe bază de henna au demonstrat o activitate anticoncepțională.