Hrișca, pe placul moldovenilor. În acest an au fost cultivate în jur de 90 de hectare
Embed:
În timp ce unii o evită pentru că necesită condiţii speciale de dezvoltare, alţii o cultivă şi aşteaptă să obţină şi profit. Vorbim despre un agricultor din satul Olişcani, raionul Şoldăneşti care are un lan de 60 de hectare hrişcă. Cultura, care era semănată pe mii de hectare în Republica Moldova, acum câteva decenii, în acest an abia dacă ajunge la 100. Cauza ar fi condiţiile climaterice nefavorabile, dar şi lipsa unei fabrici de procesare.
Nicolae Micu are o întreprindere agricolă în satul Olişcani, care administrează peste 560 de hectare de terenuri agricole. În acest an, el a decis să semene pe lângă culturile tradiţionale şi hrişcă pe o suprafaţă de 60 de hectare. Nu era străin de modul de creştere al acestei cereale, deoarece a mai semănat-o şi în anii 80. Totuşi, condiţiile meteorologice nu au fost însă de partea agricultorului, iar recolta va fi una medie. El se aşteaptă să obţină 500-600 de kilograme la hectar, în timp ce o roadă bună ar fi de peste o tonă.
"Pe piaţa moldovenească, mondială, la vecinii noştri această cultură se întreabă şi în primul rând aceea ecologică de aceea am şi revenit la aceasta necătând că primul an poate avem şi nu chiar mare câştig. Este o cultură care cere mai multă atenţie, oleacă şi specificul ei de creştere poate nu este însuşit pe deplin şi lipseşte chiar şi reclama".
Agricultorul nu se lasă însă dezamăgit şi spune că aşa este în agricultură, uneori natura este imprevizibilă. De aceea susţine că va cultiva hrişcă şi la anul viitor.
"Dacă o să fie bine organizată colectarea, o să fie plătiţi bine, cred că oamenii o să mărească suprafeţele şi o să ajungem ca să nu importăm şi această cultură".
În acest an în Republica Moldova au fost cultivate în jur de 90 de hectare de hrişcă. Puţin însă faţă de acum 10 sau 20 de ani. În anul 1999 de exemplu erau însămânţate peste 15 mii de hectare. Cauza scăderii popularităţii acestei culturi sunt condiţiile meteorologice nefavorabile. Umiditatea şi temperatura sunt foarte importante pentru dezvoltarea acestei plante.
"Având în vedere că ultimii trei, patru ani de zile în Republica Moldova avem ani secetoşi, agenţii economici nu prea se grăbesc să cultive această cultură. 15 ani în urmă am avut o fabrică de prelucrare a acestor seminţe cum este hrişca, era în raionul Soroca astăzi fabrica respectivă nu mai funcţionează şi corespunzător nu se cultivă această cultură ", a spus viceministrul al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Parea.
Moldovenii spun că mănâncă hrişcă cel puţin o dată pe săptămână pentru că are numeroase beneficii pentru sănătate.
"Mă strădui cel puţin odată pe săptămână să fie prezentă la masa noastră. De obicei o prepar simplu, cu ceva legume şi cărniţă la grătar".
"E dietică mâncarea, pentru stomac, pentru pancreas e foarte bună. Un pahar de chefir şi acolo vre-o două linguri de hrişcă şi o las pe noapte aşa şi dimineaţa o i-ai şi o mănănci".
"Mai mult cu carne o fac, e foarte gustos. În genere am preferat numai hrişca, cresc copii sănătoşi, muşchii foarte bine se dezvoltă".
"Noi consumăm destul de des, e foarte benefică. Mai ales încerc copilaşilor să le dau, primul deja destul de des consumă, micuţa de doi anişori puţin mai rar".
În timp ce moldovenii mănâncă regulat hrişcă, românii nu prea o cunosc.
"În România nu se cunoaşte acest tip de mâncare. Acolo hrişca se găseşte în magazinele naturiste şi bio. Am încercat hrişcă la un prieten. Spre marea mea surprindere a ţinut de foame, iar gustul a fost interesant. Altceva de ce eram eu obişnuit până acum şi probabil aş mai încerca-o dacă aşi găsi-o mai placut prezentată",a spus Cristi Dorombach.
Nutriţioniştii recomandă oamenilor să consume hrişcă de două, trei ori pe săptămână, mai ales acea verde pentru că conţine mai multe vitamine şi minerale. Un mare beneficiu este că şi la creşterea acestei plante nu se utilizează pesticide şi erbicide.
"Conţine mai multe fibre, asta normalizează în primul rînd tranzitul intestinal, se dezvoltă bacteriile normale a organismului omului, imunitatea va fi în regulă. Conţine foarte multe vitamine din grupa B şi foarte mult conţine antioxidanţi. Folosirea hriştii duce la o detoxifiere a organismului, chiar sunt şi cure cu hrişcă", a spus medicul nutriţionist, Sergiu Munteanu.
În 2016 în ţara noastră au fost cultivate 190 de hectare de hrişcă, iar roada obţinută a fost de 200 de tone. În acest an producţia autohtonă va fi însă de zece ori mai mică, iar importurile depăşesc 650 de tone, în valoare totală de peste 250 de mii de dolari.
Nicolae Micu are o întreprindere agricolă în satul Olişcani, care administrează peste 560 de hectare de terenuri agricole. În acest an, el a decis să semene pe lângă culturile tradiţionale şi hrişcă pe o suprafaţă de 60 de hectare. Nu era străin de modul de creştere al acestei cereale, deoarece a mai semănat-o şi în anii 80. Totuşi, condiţiile meteorologice nu au fost însă de partea agricultorului, iar recolta va fi una medie. El se aşteaptă să obţină 500-600 de kilograme la hectar, în timp ce o roadă bună ar fi de peste o tonă.
"Pe piaţa moldovenească, mondială, la vecinii noştri această cultură se întreabă şi în primul rând aceea ecologică de aceea am şi revenit la aceasta necătând că primul an poate avem şi nu chiar mare câştig. Este o cultură care cere mai multă atenţie, oleacă şi specificul ei de creştere poate nu este însuşit pe deplin şi lipseşte chiar şi reclama".
Agricultorul nu se lasă însă dezamăgit şi spune că aşa este în agricultură, uneori natura este imprevizibilă. De aceea susţine că va cultiva hrişcă şi la anul viitor.
"Dacă o să fie bine organizată colectarea, o să fie plătiţi bine, cred că oamenii o să mărească suprafeţele şi o să ajungem ca să nu importăm şi această cultură".
În acest an în Republica Moldova au fost cultivate în jur de 90 de hectare de hrişcă. Puţin însă faţă de acum 10 sau 20 de ani. În anul 1999 de exemplu erau însămânţate peste 15 mii de hectare. Cauza scăderii popularităţii acestei culturi sunt condiţiile meteorologice nefavorabile. Umiditatea şi temperatura sunt foarte importante pentru dezvoltarea acestei plante.
"Având în vedere că ultimii trei, patru ani de zile în Republica Moldova avem ani secetoşi, agenţii economici nu prea se grăbesc să cultive această cultură. 15 ani în urmă am avut o fabrică de prelucrare a acestor seminţe cum este hrişca, era în raionul Soroca astăzi fabrica respectivă nu mai funcţionează şi corespunzător nu se cultivă această cultură ", a spus viceministrul al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ion Parea.
Moldovenii spun că mănâncă hrişcă cel puţin o dată pe săptămână pentru că are numeroase beneficii pentru sănătate.
"Mă strădui cel puţin odată pe săptămână să fie prezentă la masa noastră. De obicei o prepar simplu, cu ceva legume şi cărniţă la grătar".
"E dietică mâncarea, pentru stomac, pentru pancreas e foarte bună. Un pahar de chefir şi acolo vre-o două linguri de hrişcă şi o las pe noapte aşa şi dimineaţa o i-ai şi o mănănci".
"Mai mult cu carne o fac, e foarte gustos. În genere am preferat numai hrişca, cresc copii sănătoşi, muşchii foarte bine se dezvoltă".
"Noi consumăm destul de des, e foarte benefică. Mai ales încerc copilaşilor să le dau, primul deja destul de des consumă, micuţa de doi anişori puţin mai rar".
În timp ce moldovenii mănâncă regulat hrişcă, românii nu prea o cunosc.
"În România nu se cunoaşte acest tip de mâncare. Acolo hrişca se găseşte în magazinele naturiste şi bio. Am încercat hrişcă la un prieten. Spre marea mea surprindere a ţinut de foame, iar gustul a fost interesant. Altceva de ce eram eu obişnuit până acum şi probabil aş mai încerca-o dacă aşi găsi-o mai placut prezentată",a spus Cristi Dorombach.
Nutriţioniştii recomandă oamenilor să consume hrişcă de două, trei ori pe săptămână, mai ales acea verde pentru că conţine mai multe vitamine şi minerale. Un mare beneficiu este că şi la creşterea acestei plante nu se utilizează pesticide şi erbicide.
"Conţine mai multe fibre, asta normalizează în primul rînd tranzitul intestinal, se dezvoltă bacteriile normale a organismului omului, imunitatea va fi în regulă. Conţine foarte multe vitamine din grupa B şi foarte mult conţine antioxidanţi. Folosirea hriştii duce la o detoxifiere a organismului, chiar sunt şi cure cu hrişcă", a spus medicul nutriţionist, Sergiu Munteanu.
În 2016 în ţara noastră au fost cultivate 190 de hectare de hrişcă, iar roada obţinută a fost de 200 de tone. În acest an producţia autohtonă va fi însă de zece ori mai mică, iar importurile depăşesc 650 de tone, în valoare totală de peste 250 de mii de dolari.