În premieră, Guvernul vrea să reglementeze activitatea oamenilor care lucrează cu ziua şi să elaboreze un sistem de evidenţă a lor. Iniţiativa a stârnit reacţii negative atât în rândul zilierilor, cât şi a fermierilor, care apelează la această forţă de muncă. Ei spun că impozitarea le va reduce veniturile şi vor fi nevoiţi să renunţe la culturile care necesită muncă manuală.

Ina Negrii creşte singură trei copii. De mai bine de cinci ani, sursa ei de existenţă sunt banii pe care îi câştigă muncind cu ziua.

"Lucrez cu ziua ca să adun nişte bani să-i îmbrac, să-i hrănesc. Asta este unica mea sursă de venit", a spus femeia.

Pentru o zi de muncă în câmp, Ina Negrii primeşte 120 de lei. În condiţiile în care statul va impozita zilierii, femeia spune că va cere o plată mai mare.

În aceeaşi situaţie sunt şi alţi zilieri:

"Primim câte 120, 150 de lei pe zi, dacă vom plăti la stat impozit practic nu mai are rost să muncim".

"Eu vin şi muncesc o zi întreagă pentru ca să-mi hrănesc copii cu o bucată de pâine şi ei vor ca să le dau lor. Lasă să vină Guvernul aici să vadă cum muncim noi şi cum stau o zi, două cu o gură de apă".

În opinia fermierilor, cei mai afectaţi vor fi pomicultorii şi legumicultorii, care au nevoie de forţă de muncă suplimentară.

"Sigur că oricare om o să vină şi o să spună că în cazul acesta să le plătim mai mult. Se primeşte că rentabilitatea dispare şi nu mai are rost să ne ocupăm cu legumele", a spus un fermier din Sângerei.

Autorităţile spun însă că, astfel, vor să le ofere un loc de muncă sigur zilierilor.

Potrivit proiectului, angajatorul este obligat să înregistreze toți zilierii și să achite impozitele pe venit. Totodată, persoanele care nu au împlinit vârsta de 16 ani nu pot fi angajate zilieri.