Puţini se gândesc să facă bani din stuf. Există însă în ţară câţiva entuziaşti, care şi-au pus pe roate mici afaceri folosind această plantă ca materie primă. Ei fac acoperişuri, plăci termoizolatoare sau brichete pentru foc.

Imediat cum vine iarna, Veaceslav Ilieş se apucă de tăiat stuful din bălţile şi iazurile Orheiului. Îl ajută feciorii săi şi câţiva muncitori angajați de el.

"Iată cu ce colectăm noi stuful. Acesta se numeşte un tarpan. Cosându-l cât mai jos, noi îi lăsăm partea cea mai durabilă a stufului, partea de la rădăcină. Stuful ce-l mai durabil iată-l, undeva un metru", a explicat locuitorul satului Isacova, raionul Orhei.

Odată colectat, stuful este dus acasă şi pus în stoguri mari. Este lăsat aşa câteva luni, ca să se usuce cât mai bine. Veaceslav Ilieş face din el acoperişuri de o rară frumuseţe și cu o durabilitate de 100 de ani.

"Construim acoperişuri baltice, cu ferestre diferite, cu configuraţii diferite. Voia clientului, cum doreşte aşa le facem", a adăugat bărbatul.

Pentru soţii Gădrăuţan, stuful este însă o materie primă de calitate înaltă pentru fabricarea brichetelor pentru foc.

"Acestea sunt brichete fabricate din stuf şi paie, este o mixtură. Este folosit pentru foc în sobele tradiţionale. – 70% este stuf şi vreo 30% este paie", a zis Ala Gădrăuţan.

"Durata arderii unui fragment de brichet, e mai mare de trei ori decât durata arderii lemnului. O tonă de brichet este echivalent la cinci cuburi de lemn tare", a declarat Nicolae Gădrăuţan.

O cu totul altă destinaţie i-a găsit stufului Vladimir Putregai, primarul satului Cociulia din raionul Cantemir.

"Avem o sistemă de termoizolare a încăperilor, termoizolarea păreţilor. Prima procedură este instalare plăcilor de stuf, după care se acoperă cu tencuială", a spus Vladimir Putregai.

Până anul trecut, exporta în Germania aproape toate plăcile termoizolante pe care le făcea, iar acum lucrează doar pentru clienții din Moldova.

Un lucru e cert, avem la îndemână o resursă naturală pe care încă nu ştim să o exploatăm la maximum.