Republica Moldova colaborează cu NATO prin intermediul Parteneriatului pentru Pace de mai mulţi ani, iar un ajutor militar pe această cale s-ar face în limita cadrului legal, în mod transparent, democratic şi nu ar pune în pericol statutul de neutralitate al ţării. Asta a declarat preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii Prime Time de la Prime. Grosu a lăsat să se înţeleagă că ar accepta ajutor militar din partea partenerilor externi, făcând referire la oferta Statelor Unite şi Marea Britanie de a oferi suport militar ţării noastre pentru a se apăra de Rusia. 

Igor Grosu a recunoscut că de ani buni nu s-a investit în Armata Naţională şi că acest domeniu a fost un fel de "Cenuşăreasă" pentru bugetul statului. În condiţiile în care există război la graniţă şi în urma ultimelor incidente din stânga Nistrului, consolidarea securităţii naţionale este foarte importantă, spune Grosu.

"Noi avem parteneri strategici, avem parteneri de încredere, care înţeleg situaţia în care ne aflăm noi. Noi, într-adevăr, o să apelăm într-un cadru legal, civilizat, în cadrul tratatelor noastre internaţionale pentru a ne consolida apărarea noastră. Noi ne păstrăm statutul acesta de neutralitate. Neutralitatea nu e o imunitate care, aşa, ai pus injecţia şi a apărut. Trebuie s-o menţii, s-o întreţii şi pentru asta trebuie să aloci resurse", a declarat Igor Grosu.

Oferta Statelor Unite şi a Marii Britanii a trezit îngrijorări Partidului Socialiştilor, menţionând că asemenea suport militar ar agrava situaţia din regiune. Formaţiunea din opoziţie a cerut, printr-un comunicat, forţelor politice interne, dar şi externe, să nu atragă Republica Moldova în jocuri periculoase care subminează pacea și securitatea statului nostru. În legătură cu asta, preşedintele Parlamentului şi liderul partidului de la guvernare, Igor Grosu, a declarat că cei care s-au agitat ar trebui să fie îngrijoraţi de prezenţa trupelor ruseşti pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi de depozitul de muniţii de la Cobasna.

"Poate mai pun din când în când pe agenda publică a lor statutul forţelor militare străine pe teritoriul Republicii Moldova, depozitul acela de muniţii şi armament, care este un pericol pentru Republica Moldova şi pentru Ucraina. Iată aici să-şi manifeste patriotismul, şi grija, şi dragostea faţă de ţară", a mai menționat Grosu.

În acelaşi timp, la aproximativ o lună de la înregistrarea primelor incidente din stânga Nistrului, pretinsele autorităţi de la Tiraspol au anunţat că au identificat un suspect, care ar fi atacat cu cocktailuri Molotov sediul aşa-zisului Comisariat militar de la Tiraspol. Potrivit aşa-zisei administraţii din regiunea transnistreană, ar fi vorba despre un bărbat din Chişinău, pe nume Alexandru, care ar fi acţionat la comanda unui reprezentant al serviciilor speciale moldoveneşti. Liderul separatist, Vadim Krasnoselski, a transmis că ancheta privind acest caz nu este secretă şi că Tiraspolul ar fi dispus să împărtăşească detalii cu procurorii de la Chişinău, invitându-i să se implice în investigarea cazului. Este o premieră când pretinsa administraţie de la Tiraspol acuză Chişinăul că ar sta în spatele incidentelor armate. De cealaltă parte, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că e o retorică tipică separatiştilor de a învinui Chişinăul.

"Aşa-numitele autorităţi au prins la curaj. Până acum nici nu-i auzeai, nici nu-i vedeai. Probabil au primit un text, pe care trebuia să-l reproducă. Tot curajul lor se reduce la a învinui autorităţile constituţionale de la Chişinău. Acestea sunt provocări făcute de serviciile secrete, care se află acolo."

Mai mult, oficialul moldovean a reiterat că în stânga Nistrului există două forţe, una dintre care colaborează cu serviciile secrete ruseşti şi este orientată pe destabilizarea situaţiei. Din celălalt grup fac parte oameni de afaceri, interesaţi de menţinerea calmului în regiune.