Impactul muzicii clasice asupra creierului. Operele lui Mozart ar putea reduce efectele epilepsiei
Oamenii de ştiinţă de la Institutul CEITEC din Cehia, alături de doctori, au testat validitatea „Efectului Mozart” pe 18 pacienţi cu epilepsie care au ascultat Sonata pentru două piane în D major, K. 488, scrie Mediafax.
„Putem confirma că Sonata lui Mozart reduce efectele descărcărilor epileptice măsurate direct în creier. Studiul a fost făcut pe pacienţi cu electorzi implantaţi în creier, care urmau să fie supuşi unor neurochirurgii. Electorzii erau acolo pentru a localiza locul care urma să fie îndepărtat chirurgical.”, a spus coordonatorul studiului, profesorul Ivan Rektor.
Oamenii de ştiinţă au vrut să descopere dacă această piesă specifică a lui Mozart este mai benefică decât altele pentru pacienţii cu epilepsie, motiv pentru care au comparat-o cu efectele produse de Simfonia nr. 94 a lui Haydn.
„Am ales Simfonia lui Haydn pentru că a fost compusă în aceeaşi eră şi are, în mare parte, acelaşi stil ca cea a lui Mozart. Niciunul dintre pacienţii noştri nu a avut pregătire muzicală, aşa că nu prea le păsa dacă ascultau Mozart sau Haydn”, au notat cercetătorii.
Studiul a confirmat că efectele vindecătoare ale muzicii depind de proprietăţile sale acustice, inclusiv ritmul, melodicitate, tempoul, armonia.
Cercetătorii au fost surprinşi să descopere că muzica afectează creierul femeilor diferit de cel al bărbaţilor. „Este ceva la care nu ne aşteptam deloc. Am descoperit că opera lui Mozart reduce activitatea epileptică atât la femei, cât şi la bărbaţi, în timp ce compoziţia lui Haydn reduce activitatea epileptică doar la femei. La bărbaţi, activitatea epileptică a crescut.”, mai notează aceştia.
Un studiu care a urmat acestuia, şi care a folosit Imagistică prin Rezonanţă Magnetică (IRM), a confirmat că anumite părţi ale creierului au fost afectate diferit în cazul femeilor şi bărbaţilor.
Epilepsia este o boală cronică a creierului care afectează aproximativ 65 de milioane de oameni în întreaga lume. Boala se manifestă prin convulsii recurente, episoade scurte de mişcare involuntară ce pot implica o parte a corpului sau întregul corp, uneori fiind însoţite de pierderea cunoştinţei şi a controlului funcţiilor intestinului gros şi ale vezicii urinare.