Din nefericire, nu avem grijă de mediul înconjurător, iar asta începe să aibă consecințe din ce în ce mai grave asupra noastră și planetei. Totuși, până când cele mai luminate minți ale planetei găsesc rezolvări pentru poluarea cauzată de mașini sau de consumul nostru de curent electric, cel mai ușor lucru pe care îl putem face pentru Pământ este să reciclăm, scrie playtech.ro.

Gunoaiele aruncate necorespunzător nu dăunează doar imaginii orașelor în care trăim, ci și altor vietăți, dar și mediului. Și, cu toate că avem impresia că unele gunoaie vor dispărea de la sine în scurt timp după ce le aruncăm în iarbă, sau după ce ”uităm” să le luăm cu noi după un picnic, adevărul este că ele se descompun mai greu decât am crede.

Mai jos îți arătăm cât timp durează să se descompună diverse tipuri de deșeuri și de ce reciclarea selectivă și aruncarea corespunzătoare a gunoaielor este cel mai bun lucru pe care îl poți face.

Cotoarele de măr se descompun în două săptămâni. Și cu toate că timpul de descompunere este scurt, aceste resturi pot atrage rozătoare sau gândaci și nu e prea plăcut când vezi un șobolan alergând pe stradă.

Prosoapele și pungile din hârtie, ziarele sau șervețelele se descompun în aproximativ o lună. Cu toate astea, timpul de descompunere în cazul acestor obiecte variază în funcție de foarte mulți factori.

Cutiile de cereale și cojlie de banane se descompun în șase săptămâni. Ați crede că o coajă de banană ar dispărea aproape instant odată lăsată pe pământ, dar adevărul este că descompunerea lor ar putea dura chiar și mai mult dacă vremea e rece. Cojile de banană conțin celuloză, pentru a proteja fructul din interiorul lor, adică aceeași substanță din care sunt făcute și pungile de celofan.

Cutiile cerate (de la sucuri sau lapte) dispar în două sau trei luni. Aici e importantă și grosimea cartonului folosit.

Îmbrăcămintea din bumbac și cărțile cu copertă dură se descompun în șase luni, iar hainele din lână putrezesc în aproximativ un an.

Cojile de portocală și mucurile de țigară dispar abia în doi ani, dar unele studii sugerează că acestea din urmă ar putea rezista chiar și câteva decenii, din cauza acetatului de celuloză, un tip de plastic prezent în filtru.

Pungile din plastic se descompun între 10 și 20 de ani, dar unele pot rezista chiar și o mie de ani. Cele mai noi sunt făcute în așa fel încât să se descompună când sunt expuse la soare, dar majoritatea sunt făcute din petrol rafinat, iar micro-organismele din sol nu le pot mânca.

Produsele din nylon, precum colanții sau gecile anti-vânt, covoarele sau umbrelele, rămân pe suprafața Terrei aproximativ 30-40 de ani, dar această cifră variază în funcție de condițiile de mediu. Unele studii sugerează că unele produse din nylon ar putea rămâne intacte chiar și 500 de ani.

50 de ani este durata de descompunere a cauciurilor, încălțămintei. și a paharelor pentru cafea.

75 – 80 de ani durează până o pungă de cipsurii să dispară de pe fața planetei. Britanicii au descoperit, recent, o pungă de la cipsuri din 1967 care arăta de parcă ar fi fost aruncată în urmă cu o săptămână. Plasticul metalizat este de vină în acest caz,.

Cutiile din aluminiu – ca cele de la bere sau sucuri – rezistă 200 de ani, iar unele pot ajunge chiar și până la 500 de ani. Pe lângă faptul că se descompun greu, aceste cutii sunt și periculoase pentru animalele care s-ar putea bloca în interiorul lor, sau care s-ar putea tăia în marginile ascuțite.

Recipientele din plastif, fiind produse petrochimice, se descompun în 500 de ani, dar mereu rămân resturi ale lor, iar chimicalele se impregnează în sol. De asta este de preferat să le reciclăm pe cele existente, în loc să facem altele noi. .

Unu – două milioane de ani este timpul de descompunere pentru borcanele din sticlă, însă ele pot rezista, teoretic, pentru o perioadă nelimitată, având în vedere că bucățile de sticlă formate în urma erupțiilor vulcanice de acum milioane de ani încă există și astăzi. Sticlele au la bază siliciul, unul dintre cele mai rezistente minerale de pe Pământ, și de asta sunt indestructibile când vine vorba de acțiunile mediului asupra lor.

Bateriile se descompun în chiar mai mult de atât. Cu toate că învelișul metalic cedează la un moment dat, chimicalele din interior, precum clorura de zinc, plumbul, mercurul sau cadmiumul, rămân nedescompuse la suprafața solului și sunt toxice.