Există situații precum transfuzia de sânge, când cunoașterea grupei de sânge este mai mult decât necesară, scrie clickpentrusănătate.ro.

Suntem diferiți și când vine vorba de grupele de sânge. Această diferență este reprezentată de antigene (localizate la suprafața proteinelor celulelor roșii) și de anticorpi (prezenți în plasmă), care se regăsesc în diferite combinații, ce stau la baza grupelor sangvine, pe care le moștenim de la părinți.

Există peste 20 de sisteme de grupe de sânge, cele mai cunoscute fiind  cele ale sistemului OAB și ale sistemului Rhesus.

Sistemul OAB cuprinde 4 grupe de sânge: O (sau I), A (sau II), B (sau III) şi AB (sau IV). La cei cu grupa A, există, la nivelul globulelor roșii antigene A (precum și anticorpi anti-B), iar cei cu grupa B au antigene B (și anticorpi anti-A). La cei cu grupa AB, există antigene A și B (nu și anticorpi anti-A și nici anti-B), în vreme ce la persoanele cu grupa 0, nu există antigene A sau B, dar există anticorpi anti-A sau anti-B în plasmă.

În cazul incompatibilității, anticorpii anti-A și anti-B ai primitorului produc distrugerea rapidă (hemoliză) a globulelor roșii transfuzate.     

Sistemul Rhesus este determinat de prezența sau absența pe globulele roșii a antigenului D.

Prezenţa acestui antigen pe globulele roșii determină Rh-ul pozitiv, iar absenţa lui, pe cel negativ. La rasa albă, 85% din oameni au Rh pozitiv.  

Este bine ca orice persoană să își cunoască grupa de sânge și Rh, aceste determinări fiind esențiale în cazul celor care donează sânge sau care au nevoie de transfuzie. De asemena, sunt importante la gravide și la cei care urmează să facă o operație.

Cine sunt primitorii și donatorii universali

Persoanele cu grupa de sânge AB+ sunt primitori universali (pot primi sânge de la toate grupele de sânge), iar cei cu 0- sunt donatori universali (pot dona la toți cei cu orice grupă).

    D    O    N    A    T    O    R 

       
P          0-     0+     B-     B+     A-    A+    AB-    AB+
R        AB+    √    √    √    √    √    √    √    √
I          AB-    √        √        √        √    
M          A+    √    √            √    √        
I             A-    √                √             
T            B+    √    √    √    √                
O            B-    √        √                    
R           0+    √    √                        
               0-    √                            
 

Atenție la Rh în sarcină

Cunoașterea Rh-ului este importantă pentru viitorii părinți. Există incompatibilitate în cazul în care mama are Rh negativ, iar tatăl, Rh pozitiv. În general, nu există probleme la prima sarcină, dacă nu au existat sarcini extrauterine sau pierdute.

Situația se complică însă dacă sângele fătului cu Rh pozitiv (moștenit de la tată) intră în contact cu sângele matern cu Rh negativ, când se formează anticorpi anti Rh, care pot afecta următoarele sarcini. Acest lucru se produce la nașterea primului copil, dar și în cursul sarcinii (când există sângerări sau proceduri precum amniocenteza).

De aceea, se recurge la imunizare, mama primind imunoglobuline anti D, care distrug celulele roșii fetale care au intrat în circulația sangvină a mamei. La o următoare sarcină a femeii cu Rh negativ, copilul cu Rh pozitiv poate face o complicație numită boală hemolitică, care se manifestă prin anemie severă, icter și probleme cardiace sau cerebrale.