În perioada 2005 - 2010, pe plan mondial, numărul migranţilor a crescut cu aproape 19 milioane. Mişcările migraţionale reprezintă un indiciu al reacţiei populaţiei la anumite schimbări din viaţa economică, politică sau socială din orice societate.

La sfârşitul anilor 80-începutul anilor 90 ai secolului trecut, în ţările Europei Centrale şi de Est au avut loc schimbări politice şi economice majore, fapt care a determinat apariţia unor mari fluxuri migraţionale.

În 1990, Europa a fost martora celui mai mare fenomen migraţional de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când 1,3 milioane de oameni şi-au părăsit ţările de origine. Fluxurile migraţionale au atins o asemenea intensitate, încât schimbările survenite pot fi considerate drept o adevărată revoluţie.

În lume, aproximativ 190 de milioane de oameni nu locuiesc în ţările de origine. În căutarea unor condiţii de muncă mai bune şi a unor salarii mai mari, oamenii îşi părăsesc patria şi îşi caută fericirea în alte ţări. Spre exemplu, pentru Italia este caracteristică atât migraţia internă, cât şi cea externă. În ultimii o sută de ani, 27 milioane de italieni şi-au părăsit patria.

În prezent, fiecare al 120-lea om din lume este emigrant. Potrivit datelor ONU, în ultimii zece ani, populaţia statelor mai dezvoltate a crescut anual cu aproape trei milioane de oameni de pe urma emigrării locuitorilor din ţările mai sărace. Potrivit prognozelor, în următorii ani, fluxul migraţiei se va menţine.