În această noapte, în ajunul Sfântului Andrei pe stil vechi, fetele nemăritate fac vrăji pentru a-şi afla ursitul. Cele care vor să afle cine le va fi soţ, vor petrece noaptea în faţa unei oglinzi, în apropierea căreia sunt aprinse două lumânări.

Tradiţia spune că fetele trebuie să stea treze până în momentul în care vor vedea chipul ursitului în oglindă, după care se vor culca, în speranţa că-şi vor visa sortitul, nu înainte de a pune busuioc sau un pieptene sub pernă. Se crede că acest obicei îşi are origine în numele apostolului Andrei cel dintâi chemat, care în traducere din greacă înseamnă soţ. Dimineaţa, după ce se trezesc, fetele ies în stradă şi întreabă numele primului bărbat care le iese în cale. Se crede că acelaşi nume îl va avea viitorul lor soţ.

În ajunul sărbătorii, se pune grâu la încolţit pe farfurioare, pentru a estima semnele anului viitor. Astfel, în functie de cât de frumos va creşte grâul până la Anul Nou, aşa vor prospera gospodarii care l-au semănat. Al cui grâu va creşte mai mare, acela va avea mai mult noroc şi sănătate.

Totodata, se spune ca, în noaptea de Sfântul Andrei, strigoii vor intra în casele oamenilor daca nu sunt opriţi prin ungerea ferestrelor şi a uşilor cu usturoi.

În legendele populare, Sfântul Andrei apare ca un bătrân înconjurat de o aureolă luminoasă, căruia fiarele i se supun: el alungă şi duhurile necurate şi strigoii. Obiceiurile de Sfântul Andrei nu au legătura cu sărbătoarea religioasă, însă ele se păstrează, fiind reluate an de an.