În căutarea unei vieţi mai bune. Mii de oameni, anual, îşi schimbă locul de trai
În căutarea unei vieţi mai bune, zeci de mii de oameni, anual, îşi schimbă locul de trai în interiorul ţării. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în 2016 peste 33 de mii de oameni s-au mutat în alte localităţi.
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în 16 raioane ale ţării, anul trecut, au fost înregistrate cele mai multe plecări. Este vorba despre Dondușeni, Drochia, Floreşti, Făleşti, Ocnița, Rîşcani, Sîngerei şi Soroca.
De asemenea, mulţi oameni au plecat în 2016 din raioanele Călăraşi, Dubăsari, Rezina, Ungheni, Căuşeni, Cantemir, Cimișlia şi Leova.
Acolo au fost înregistraţi de la 10 până la 14 plecaţi la o mie de locuitori. În ceea ce ţine de localităţi, unde în schimb vin oamenii, pe primul loc se află municipiile Chişinău şi Bălţi.
Statistica mai arată că majoritatea migranților interni sunt persoanele apte de muncă, în vârstă între 20 şi 49 ani. Aproximativ două treimi din numărul total al populaţiei care şi-au schimbat locul de trai în anul 2016 provin din mediul rural.
Anul trecut, 13 mii de persoane s-au mutat cu traiul în municipiul Chişinău. Mulţi dintre ei au venit aici pentru a-şi găsi un loc de muncă bine plătit. Un alt motiv motiv sunt studiile calitative.
Mihaela Perju este originară dintr-o localitate din raionul Anenii Noi. Ea a venit în Capitală ca să facă studii, iar aici a găsit şi un loc de muncă. Tânăra spune că după absolvirea universităţii, cel mai probabil, va rămâne în Capitala.
"Sunt ultimul an de universitate. Am venit aici din cauza pentru ca să fac studii, să am un loc de muncă. Cred că în oraş ori în genere plecăm din ţară.", a comunicat, locuitorul oraşului Bălţi, Alexandru Pasisniuc.
Iar în municipiul Bălţi, anul trecut, s-au mutat 1.200 de persoane. Printre ei este şi Alexandru Pasisniuc. Bărbatul spune deşi munceşte foarte mult, este mulţumit că poate să întreţină familia tânără.
"Sunt nevoit să lucrez la două posturi de muncă. Nu am ce face altceva. Dacă închiriez apartamentul, plătesc servicii comunale, tot salariul se duce, în satul nu am unde să lucrez, doar în câmp."
Mulţi dintre cei veniţi la Bălţi muncesc în Zona Economică Liberă.
"36 la sută din personal ar fi din oraş, din municipiul Bălţi, iar restul, 64 la sută, sunt din regiuni, companiile mari acţionează ca un magnet pentru forţa de muncă."
Sociologii spun că principala cauza pentru migraţia internă sunt locuri de muncă.
"Vin pentru că au locuri de muncă. În Chişinău şi în Bălţi se dezvoltă construcţiile, se dezvoltă întreprinderile cu capital mixt. Aceste motivaţii îi fac să vină în oraş şi în acelaşi timp să fie aproape de familial or, să fie aproape de copii, de părinţi", a declarat sociologul, Andrei Dumbrăveanu.
În schimb, multe localităţi rurale rămân practic pustii.
"Aici nu au unde munci oamenii. Şi la Bălţi sunt multe care lucrează, şi la Moscova."
"Sunt puţine locuri de muncă, mulţi oameni plec."
Potrivit statisticilor, soldul pozitiv al migraţiei interne este înregistrat doar în municipiile Chişinău şi Bălţi, şi în raionul Ialoveni.